Drajna - obiective turistice Drajna

Drajna, Judetul Prahova

Comuna Drajna este regiune membra a judetului Prahova, fiind asezarea cea mai veche din zona Vaii Teleajenului, localitate de mosneni (descendenti ai dacilor, cu pamant in proprietate; locuitorii satului Drajna de Jos deveniti clacasi prin vinderea terenurilor aflate in proprietatea lor catre familia Filipescu) si alcatuita din satele: Catunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Faget, Ogretin, Piatra, Pitigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.
Numele comunei vine de la denumirea paraului Drajna (supranumita Drajnuta) care o strabate de la nord catre sud si care deriva din cuvantul draj care in limba slavona inseamna rau repede, energic.
Numele satului Ogretin se crede ca provine din cuvintele "o gradina", acest sat fiind gradina principala a Castrului Roman de pe dealul Gradiste, apoi a primilor mosneni Drajneni care au detinut si pamantul din satul Ogretin care a fost infiintat mai tarziu de Dragomir Comisel, fratele lui Stan Sutasul, ambii din Familia Pantestilor din Drajna.
Raul Drajna izvoraste din Muntii Tataru , Varful lui Crai (1.473m).
Raul Ogretin izvoraste din Muntele Leurdeanul.
judetul Saac
Comuna este situata in depresiunea Drajna - Chiojd, flancata de culmile Pintenului Valeni-Homoraciu. Suprafata este de 55,66 km2 si se invecineaza : la sud Predeal-Sarari, la est Aricestii Zeletin si Posesti, la nord Comuna Cerasu, iar la vest Izvoarele si Teisani. Limitele comunei sunt : latura nordica dealurile Leordeanu (834,4m), Teiului (762m), Iazul Tiganului (769m), latura estica varfurile Stanila (756,7m), Mierlei (669,9m), Stanei (636,6m), La Peri (672,8m), iar pe latura vestica de Piscul Domnului (532,7m).
Vestigiile arheologice atesta urme ale locuirii inca din epoca bronzului (depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi in 106 sa se construiasca de catre romani Castrul din Drajna de Sus ( caramizi, obiecte de lut, ziduri si multe alte obiecte artizanale aflate in diferite muzee din Ploiesti si Bucuresti).
Depozitul de seceri din bronz contine 240 exemplare si a fost descoperit in anul 1616 pe malul stang al raului Teleajen, la 40 cm adancime. Dateaza din anul 1400 iHr. Aceste piese sunt studiate pentru inceput de profesor Nicolae Iorga, dupa care sunt trimise Muzeului National de Istorie . Piesele respective reprezinta : 7 spade, 16 varfuri de lance, 13 securi, 2 securi cu gaura transversala, 2 ciocane, 1 sceptru si 199 seceri. Din analiza formei si ornamentatiei lor s-a observat ca atelierele care au turnat acest metal au folosit metode tehnice si decorative asemanatoare cu cele intrebuintate in prelucrarea bronzului din nordul Italiei.
Exista o serie de documente sub forma de hrisoave si inscrisuri:
Cel mai vechi este Hrisovul din 1 decembrie 1429, dat la Arges, prin care Dan al II-lea, urmasul lui Mircea cel Batran, emitea un act de danie (localitatea se numea atunci "Stanesti" ).
Urmeaza primul Hrisov de hotarnicie al lui Neagoe Basarab emis la 10 iulie 1517 in care stabilea hotarele mosnenilor Pantesti si Stanesti.
Sunt in jur de 74 de documente scoase pana acum la lumina care atesteza ca locuitorii satelor componente ale comunei si anume Drajna de Sus, Drajna de Jos, Ogretin si Catunul sunt urmasii de drept ai mosnenilor din vechime.

Istoria locului poarta amprenta trecerii unor personalitati de marca:
- Mircea cel Batran care a condus o batalie din tabara asezata pe "varful Mircea";
- stefan cel Mare, cand a venit in Tara Romaneasca si a ars cetatea Teleajenului in 1474;
- Mihai Viteazul si celebrii sai capitani cand la 1599 si-au purtat o parte din osti peste munti in Transilvania ;
- marele stolnic Stroe Buzescu cu oastea lui Radu serban cand in batalia sa eroica de la Ogretin si Stanesti in 23-24 septembrie 1602 a invins pe Marza nepotul hanului tatar Gazi Ghirai;
- trupele principelui Transilvaniei Gheorghe Racozi I, sub comanda lui Ion Kemeny au venit in ajutorul lui Matei Basarab in anul 1637 in razboiul sau impotriva lui Vasile Lupu;
- Constantin Brancoveanu in 1690, venind din Transilvania a trecut muntii peste pasul Tabla Butii, Cerasu, Drajna spre valea Buzaului;
- in 1786 domnitorul Nicolae Mavrogheni a trecut spre Ardeal in vederea luptelor cu Austriecii.
- marele logofat Alexandru Filipescu - zis Drajneanu - (1787-1856) stapan al mosiei si a castelului de la Drajna.
- Nicolae Iorga care avea legaturi stranse la Ogretin si Drajna de Jos;
- generalul Berthelot care venea des la familia Gheorghiescu in Drajna de Sus;
- scriitorul si omul politic A. I. Basarabescu care venea la vanatoare in Ogretin si in timpul razboilui si-a adus familia in refugiu la familia Antonescu in Drajna de Sus;
- poetul Nichita Stanescu care si-a petrecut o parte a copilariei si adolescentei la Drajna de Sus;
- scriitorul Ioan Grigorescu avea originile imediate in Drajna de Sus si a stat in refugiu aici.

Principalii protagonisti ai modernizarii comunei Drajna: Dimitrie Bazilescu, Mandita si Vasile Mihailescu, la Drajna de Sus, mai tarziu Gheorghe Antonescu la Ogretin. Au infiintat biblioteci intre anii 1900 si 1910, Caminele culturale "Viitorul Drajnei" la Drajna de Jos si "Tudor Vladimirescu" la Drajna de Sus, Dispensarul uman la Drajna de Sus (14 noiembrie 1924), Banca si Casa cooperatiei in anul 1920 cu sediul in Drajna de Sus.
Intre anii 1227 - 1845 comuna Drajna a facut parte din judetul Saac care avea resedinta la Valenii de Munte.