Horea

Comuna Horea este situata la limita judetului Alba cu judetul Cluj, in partea de nord-vest a judetului Alba, pe Valea Arazii, afluent al raului Ariesul Mare si se afla la 102 km distanta fata de Alba Iulia, resedinta de judet si la 26 km nord-vest de Campeni.Suprafata arabila a comunei este de numai 315 ha, in timp ce pasunile si fanetele private au o suprafata totala de 758 ha.
Padurile detin cea mai mare parte din suprafata comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezinta proprietate privata. Comuna mai dispune de 2.286 ha. pasune impadurita, la care se adauga inca 1.600 ha. pasune comunala.
Lungimea drumurilor care traverseaza comuna este de 52 km, din care 22 km intra in categoria drumurilor judetene, iar diferenta de 30 km reprezinta drumuri comunale accesibile turismului.
Reteaua scolara cuprinde 2 scoli cu clase de predare I-VIII, 6 scoli cu clase I-IV si 4 gradinite. Comuna detine un dispensar sanitar uman, cu un personal format dintr-un medic si 4 cadre medicale cu studii medii.
Izvoarele de suprafata cu apa potabila deosebita sunt frecvente si au debite puternice pe intreaga perioada a anului. in aceasta comuna din muntii Apuseni, respectiv in satul Fericet, s-a nascut Vasile Ursu Nicola, cunoscut sub numele de Horea - marele conducator al Revolutiei din Transilvania din anul 1784, impreuna cu Closca si Crisan. Pe locul in care s-a nascut se afla o troita comemorativa dedicata marelui luptator pentru libertatea motilor. Casa in care s-a nascut si a locuit Horea a fost asezata exact pe locul unde se afla in prezent aceasta troita comemorativa construita din initiativa si efortul cadrelor didactice din localitate imediat dupa unirea Transilvaniei cu Romania.

Daca Revolutia franceza de la 1789 a condus la daramarea Bastiliei, Revolutia din Transilvania din anul 1784 condusa de Vasile Nicola, poreclit Horea a reprezentat Botezul Libertatii Europei, libertate pornita din cuibul de vulturi, din granitul Muntilor Apuseni, respectiv din Fericetul Arazii de pe teritoriul actual al comunei Horea, jud.Alba.
Putem spune ca cercurile concentrice de libertate au fost aduse in constiinta Europei in perioada 1784-1785 de taranii romani transilvaneni cu 5 ani inainte de caderea Bastiliei - simbolul despotismului. Ambasadorul Venetiei la Viena, Sebastian Foscarini, scria dogelui sau in decembrie 1784 ca rasculatii din Muntii Apuseni vor sa inlature jugul antic al sclaviei, iar Viena relata mereu, prin ziarul "Wiener Zeitung" despre Radaker sau Radaker-Waldung (Padurea din Rada, adica Arada), ca locul de pornire a rascoalei, punct misterios aflat pe harta imperiului.
Despre Arada scriu si italienii (ianuarie 1785) in "Notizie del Mundo" si in "Gazeta di Parma". Revolutia pornita din Arada este prezentata si de belgieni in "le bois de Kadaker" ca si de olandezi in "Gazette d’Utrecht" si in "Gazette de la Hage", respectiv de francezi in "Gazette de France" si spanioli in "Gazeta de Madrid". "Politisches Journal" din Hamburg nota in ianuarie 1785 despre Horea -Rex-Daciae si patria sa de granit din Fericetul Arazii. in indepartatul Stockholm, revolta taranilor ardeleni condusi de Horea a fost urmarita prin dese corespondente cu Viena, Sibiu si alte centre europene. Decenii mai tarziu, povestea rasculatilor a fost transpusa intr-o piesa de spectacol, numita "Horia si Closca sau banda lotrilor din Ardeal", jucata in mai multe orase sedeze.

Comuna Horea se afla la poalele muntilor Apuseni, in partea de nord a judetului Alba, intr-o zona pitoreasca, si la granita cu judetul Bihor si Cluj.
Clima este relativ rece si umeda, temperaturile medii anuale fiind cuprinse intre 10-12 grade celsius. Ocupatiile principale ale locuitorilor sunt taiatul si prelucrarea grosiera a lemnului (in special cherestea), cresterea animalelor, activitati de agroturism, etc.
Este o zona incarcata de istorie, insuficient folosita pentru activitati de turism poate si datorita lipsei unei infrastructuri adecvate care sa permita accesul cu mijloace de transport la monumentele si locurilor istorice (in acest sens, exemplul cel mai graitor este Casa memoriala a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului s-a facut doar partial, in zona Mancesti, lucrarea fiind abandonata.
Dupa al doilea razboi mondial asistam la o continua scadere a populatiei, motii din zona emigrand in special in zona de vest a tarii, Timisoara - Arad. La oara actuala natalitatea este nesemnificativa, in timp ce populatia cu varste de peste 60 de ani este majoritara. Desi s-au facut investitii masive in ultimii 10 ani (pietruiri partiale ale drumurilor comunale, s-a finalizat constructia unei biserici, introducerea apei potabile in zona centrala a comunei, s-au construit multe monumente care infatiseaza istoria locala, o noua cladire a Primariei, numeroase podete, locuri de popas si odihna etc.), toate acestea nu au putut evita tendinta tot mai accentuata de depopulare a zonei, generata in special de factori economici.