Sugag

Comuna Sugag, este considerata ca fiind cea mai intinsa comuna a judetului Alba (240 kmp), avand in componenta sa sapte sate :

• sugag - satul de resedinta
• Arti
• Birsana
• Dobra
• Jidostina
• Martinie
• Tau - Bistra

distanta fata de resedinta de judet - 45 km
elementele de relief predominante sunt muntii, cu o altitudine de aproape 1400 m si dealuri subcarpatice .
Ocupatia principala a locuitorilor comunei Sugag a fost si este cresterea si ingrijirea animalelor, dar nu putem neglija faptul ca multi cetateni ocupa posturi la hidrocentralele de pe valea Sebesului si la exploatatiile forestiere.

Valea Sebesului, cunoscuta si sub numele de Valea Frumoasei este situata in partea centrala a Carpatilor Meridionali, in portiunea unde acestia prezinta cea mai mare latime (grupa muntilor Parang). Este incadrata la V de muntii surianu si culuarul Murasului, de muntii Lotrului la S, de muntii Cindrel si de depresiunea Apoldului in E, iar la N de podisul Secaselor . Raul Sebes face parte din vastul bazin hidrografic al Murasului, cu care conflueaza in depresiunea Transilvaniei, la S-V de orasul Alba-Iulia. Izvoarele raului sunt la cca. 2000 m altitudine pe versantul sudic al m-tilor Cindrel (culmea Cindrel- Frumoasa), ocupand un bazin hidrografic de 1289 kmp.

Cea mai mare parte a vaii Sebesului apartine din punct de vedere administrativ judetului Alba, cu exceptia sectorului S-E, care este inclus judetului Sibiu. Pe un traseu de numai 93 km, Sebesul parcurge o diferenta de nivel de 2000 m, ceea ce imprima albiei o panta medie de 30 m/km. Valea Sebesului, cand foarte larga cum este la Oasa, la Tau sau sugag, cand foarte ingusta sub forma de defileu, poarta denumiri diferite in aceste sectoare. De la izvoare pana la confluenta cu Salanele, unde s-a construit lacul de acumulare de la Oasa, poarta numele de Frumoasa. in aval de acest baraj, de unde este nevoit sa curga printre versanti abrupti si pana la varsare in Muras, se numeste Sebes (l. maghiara Szebesz, ceea ce inseamna repede sau latinescul Salasius , zeu al fertilitatii).
Apele Sebesului au fost folosite din timpuri stravechi pentru punerea in functiune a morilor de apa si a pivelor de postav - Dobra.
Valea Sebesului a fost din cele mai vechi timpuri drumul de legatura intre romanii asezati pe cei doi versanti ai Carpatilor, iar pana la construirea Transfagarasanului, era cea mai inalta sosea transcarpatica, care lega orasul Sebes de localitatea Novaci din Oltenia .

De acest colt, asemanator cu cel din basme, s-au legat sufleteste personalitati ale vietii noastre literare, cum ar fi : Lucian Blaga, al carui spatiu mioritic se identifica cu relieful acestei zone, Mihail Sadoveanu, Ionel Pop care au imortalizat Valea Frumoasei in numeroase schite, nuvele si povestiri.
Comuna sugag, cu satele apartinatoare este asezata in intregime in zona de munte. Centrul comunei este asezat pe cursul vaii Sebesului, iar satele apartinatoare sunt raspandite pe dealurile subcarpatice ale m-tilor Sebes, strabatute de numeroase vai printre care valea Dobrei, valea Martiniei, valea Grosestilor, valea Bistrei, de la care satele asezate pe cursul isi trag si numele.

Numele comunei provine de la valea numita sugage, iar astazi se numeste valea Grosestilor. Aceasta vale, ca si altele ce-si varsa apele in raul Sebes, precum si raul Sebes, venind repezi peste bolovani fac niste spume albe, care se numesc sugagi, cuvant de la care se crede ca provine numele comunei sugag.
Din punct de vedere climatic, comuna sugag se afla in zona de clima subcarpatica.
Dupa datele si informatile nescrise precum si dupa urmele existente, anul 1400 este considerat anul infiintarii comunei sugag, primul document scris care se cunoaste pana in prezent si care aminteste numele comunei este cuprins in revista retorica Studii si comunicari nr. 8 din 1958, pag. 6, in subtitlul Ceramica de Sasciori, de Cornel Irimie si Herbert Hoffman, document care se gaseste la muzeul Brukenthal din Sibiu, ce reiese ca sugagul exista in 1575.