Salistea - obiective turistice Salistea

Salistea, Judetul Alba

Resedinta de comuna se afla in satul Salistea, suprafata vetrei satului fiind de 53 ha. Celelalte sate componente ale comunei Salistea sunt:
- Tartaria, cu suprafata vetrei satului de 48 ha
- Margineni, cu suprafata vetrei satului de 17 ha
- Salistea-Deal, cu suprafata vetrei satului de 4 ha,
- Satul Salistea este strabatuta de DJ 705 E pe directia Tartaria-Salistea Deal, urmat de DC 57 pana in satul Margineni, la o distanta de 5 km fata de drumul national DN 7 si calea ferata Alba Iulia-Simeria.
Satul Tartaria se afla situat pe DJ 705 E si pe drumul comunal care coboara in sat, in partea de N a comunei, la o distanta de 3,5 km de satul Salistea.
Satul Margineni se afla in partea de S a comunei, la o distanta de 12 km, lipsit de drum comunal utilizabil in cea mai mare parte a anului, drum la care s-au adus multe lucrari de imbunatatire, care sunt insa insuficiente.
Satul Salistea-Deal se afla situat in partea de SE a comunei la o distanta de 2,5 km. Si aici drumul comunal a fost imbunatatit de mai multe ori.
Forma teritoriului comunei Salistea este liniara pe directia NE-SV, cu doua tentacule spre sud, gasindu-se situata in partea sudica a judetului Alba, cu un contur care se suprapune in mare parte peste bazinul hidrografic al vaii Cioara, la o distanta de 27 km de municipiul Alba-Iulia, la 25 km de orasul Cugir si la 21 km de Sebes, orasul cel mai apropiat.
Vecinatatile comunei sunt:
- la N comuna Blandiana
- la NE comuna Vintu de Jos
- la E comuna Pianu
- la V orasul Cugir
- La NV comuna Sibot
Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Salistea cuprinde doua forme de relief: zona de lunca si terase joase ale raului Mures si afluentilor acestuia, zona de terase inalte si podis, iar in partea de sud zona de dealuri, relief fragmentat de afluenti si paraie de munte mai putin favorabile dezvoltarii agriculturii. Pe partea insorita se cultiva vita de vie si pomi fructiferi. In aceasta parte a comunei, mai extinse sunt pasunile si fanetele naturale.
Pe teritoriul comunei intalnim: dealuri mici cum ar fi:
- Munceii Rotunzi, 341,6 m,
- Dealul Mare, 452 m,
- Dealul Ciorii, 424,2 m,
- Dealul Calului si al Bercului de 389,2 m
si dealuri mai inalte cum sunt:
- Varatecul, 630 m,
- Glodul, Coasta Rachitii, La Halm cu cote de 700-900 m.
Alte forme de relief sunt podisul Doba Mica si Doba Mare.

Istoric
Prima atestare documentara a localitatii, ca vatra de sat, exista din data de 4 noiembrie 1310 cand regele Carol Robert a daruit Comitatului Reverin din Vintu de Jos, satul Archisul Romanesc. Alaturi de aceasta vatra, apare satul Drejman, atestat la 29.06.1375 printr-un document emis la Sibiu. Cele doua vetre au fost numite dupa vaile Archis si Drejman.
Din punct de vedere administrativ, veacuri de-a randul, satul de resedinta s-a numit Cioara, pana in anul 1965, cand printr-o hotarare, in baza D.C.S.nr.799/1964, i-a fost atribuita denumirea de Salistea, care creeaza multe confuzii deoarece exista multe localitati in tara cu aceasta denumire.
Satul Cioara atestat la 23 mai 1458 s-a format prin unirea celor doua vetre Archis si Drejman, in jurul curtii familiei nobiliare Barcsay, care prin cei doi fii Ioan si Ladislau ai Elisabetei, in documentul datat 3 martie 1340 apar ca mostenitori ai mosiei Archisul Roman. Intr-un document emis la Turda in 14 aprilie 1508, familia Barcsay, pe langa proprietatile din comitatul Hunedoara si comitatul Alba, detineau Cioara, Archis si Drejman.

Dovada a locuirii acestei vetre stramosesti cu doua secole inainte de Hristos stau vestigii ale culturii dacice descoperite aici. Ele constau intr-o placa de argint, un lant de argint si doua coliere din argint. Tezaurul a fost descoperit intamplator de catre locuitorul Matei a lui Stefan Molodet, in anul 1820 si se afla la Muzeul de Arta din Viena.
Dovezi asemanatoare se detin si pentru satul Tartaria unde s-au descoperit niste tablite din lut inscriptionate, care dovedesc locuirea acestui teritoriu inca din anul 5500 i.d.H.
In decursul veacurilor si aceasta localitate a avut mai multe denumiri: Totaria, Tortar(cuvant tradus = iad sau infern), cunoscandu-se evenimentele de instalare a taberei de tatari care produceau catastrofe populatiei bastinase. Sub actuala denumire este atestata documentar din anul 1241.

Satele Margineni si Salistea-Deal sunt atestate documentar din zilele noastre, respectiv anul 1951, pana atunci fiind catunele satului Cioara.
Catunul Baies, numit Salistea-Deal din anul 1951, a fost populat din vremuri stravechi cu lucratori pentru spalatoriile de nisipuri aurifere si producere de carbune de lemn. Dupa ce aceste indeletniciri nu au mai fost practicate, locuitorii satului au inceput sa confectioneze corfe din alun, maturi din mesteacan si alte obiecte din lemn. In prezent, ei se ocupa si cu agricultura.
Locuitorii satului Margineni, sat constituit din anul 1951, din grupurile de case de pe dealurile sudice ale comunei: Varatec, Sentea, Deal, Alunei si Glodu sunt foarte buni crescatori de animale si agricultori, ocupandu-se cu exploatarea fanetelor si a livezilor. Pe teritoriul acestui sat se afla Schitul Afteia, straveche vatra monahala ce si-a avut drept inceput altarul de multumire ridicat dupa biruinta de catre ostile crestine a cotropitorilor turci, in lupta de pe Cimpul Piinii din anul 1479.