Vidra

Cand urci de la Campeni spre Muntele Gaina soseaua coteste spre apus inganandu-se cu Raul Mic, una dintre ramurile de obarsie ale Ariesului. Astazi se intalnesc in cale mai intai Ponorelul (fosta comuna pana in anul 1968, in prezent sat apartinator comunei Vidra), ceva mai la deal Vidra, sate mari compacte cu casele zidite pe terase ori la poalele versantilor.
Denumirea comunei Vidra vine de la numele intregii depresiuni “Tara Vidrelor”. Aici este locul unde au trait si inca mai traiesc asemenea animale carnivore subacvatice (lutra vulgaris)
Mentionata intr-un document din anul 1595, fiind cunoscuta sub denumirea de Vidra de Jos, comuna este una dintre cele mai vechi ale "Tarii Motilor".
Comuna Vidra a fost locuita inca de pe vremea geto-dacilor si a stapanirii romane datorita exploatarilor aurifere ale Muntilor Apuseni.
Pana in anul 1924, comuna Vidra a cuprins si localitatea Vidra de Sus, cand odata cu sarbatorirea centenarului nasterii lui Avram Iancu s-a dezlipit de comuna mama formandu-se noua comuna Avram Iancu.
Comuna Vidra este asezata la extremitatea nord-vestica a judetului Alba in inima “Tarii Motilor” intinzandu-se prin satele si catunele sale in bazinul inferior al Ariesului Mic, aproape de centrul grupei centrale a Muntilor Apuseni, la 46 grade si 22 minute latitudine nordica si 22 grade si 49 minute longitudine estica avand o altitudine cuprinsa intre 600 si 1298 metri. Localitatea este strabatuta de Ariesul Mic, care izvoreste de pe teritoriul comunei Avram Iancu, de la nord-vest la sud-est, cu o viteza de scurgere de circa 14-15 km/ora. Este aproape o axa de simetrie a comunei, suprafata sudica cu putin depasind suprafata nordica. Pe langa unda serpuitoare a apei se afla peisaje placute ochiului alcatuite din stanci golase de calcar alb, presarate din loc in loc cu mici palcuri de diferiti arbusti.
Teritoriul comunei se invecineaza: la est cu comuna Sohodol si orasul Campeni; la nord cu comuna Poiana Vadului si comuna Vadu Motilor; la vest cu comuna Avram Iancu; la sud cu comuna Halmagiu din judetul Hunedoara.

Suprafata comunei este de 60 km patrati repartizata astfel:

• arabil – 846 ha
• livezi si gradini – 15 ha
• fanat – 1518ha
• pasuni – 1577 ha
• paduri – 1965 ha
• neproductiv – 119 ha

Din punct de vedere administrativ, comuna Vidra se imparte in patru mari grupe de sate: Vidra, Goiesti, Ponorel si Poieni.
In cadrul acestor patru grupe satele sunt repartizate astfel:

De Vidra apartin satele: Lunca, Lunca de Jos, Lunca Bisericii, Nemesi, Dosu Vasesti, Gligoresti, Segaj, Valcesti, Vasesti, Dosul Luncii, Jeflesti, Vidra, Modolesti.
De Goiesti apartin satele: Lunca Goiesti, Goiesti, Oidesti, Haiducesti, Dealu Goiesti, Valcaneasa.
De Ponorel apartin satele: Bobaresti, Bogdanesti, Ponorel, Valea Morii, Plescuta, Urdes, Dos, Vartanesti, Lunca Vesesti, Culdesti, Ficaresti, Runc, Pitarcesti, Puiuletesti, Dragoiesti.
De Poieni apartin satele: Hoanca, Bai, Harasti, Bordesti, Poieni.
In total comuna Vidra are un numar de 39 de sate.
Centrul comunei unde se afla institutiile administratiei locale este asezat pe malul stang al Ariesului in satul Vidra de la care se rasfira radial celelalte sate care se indeparteaza pana la o distanta de 9-10 kilometri.
Fata de cele mai importante centre,localitatea se afla la o distanta de: 115km fata de Cluj, 100km fata de Turda, 93km fata de Alba Iulia, 16km fata de Campeni, 40 km fata de Brad, 100 km fata de Deva.

Relieful caracteristic localitatii este in general asemanator cu al celorlalte din interiorul Muntilor Apuseni aparand sub forma versantilor, pantelor si teraselor. In partea de sud se individualizeaza o unitate geografica cu trasaturi particulare denumita “Platoul Poieni” cu masivul calcaros Matul (1200m)
Trasaturile climatice ale localitatii se explica prin pozitia sa geografica si prin aspectul reliefului ,temperaturile anuale fiind strans legate de particularitatile morfologice locale,astfel ca fenomenul de canalizare a aerului si a temperaturii scazute pe Valea Ariesului mai ales pe timp de iarna duce la inregistrarea unor temperaturi scazute in special in lunile decembrie, ianuarie si februarie pana la minus 20 grade.
Temperatura medie anuala este de 6-8 grade.
Vegetatia de pe raza comunei este specifica regiunilor de deal si munte de pe malurile Ariesului. Un loc deosebit il ocupa padurile localizate la altitudini intre 800-1200 metri, formate din esente de conifere si foioase.
Animalele sunt bogat reprezentate datorita padurilor de brad si fag a pajistilor si conditiilor ecologice favorabile pentru dezvoltarea animalelor salbatice. Aici gasim lupi, vulpi, iepuri, mistreti iar in platoul Poieni ciute si cerbi. Ariesul adaposteste pesti specifici apelor de munte: pastrav, lipan, mreana o buna hrana pentru vidre.

Date privind numarul locuitorilor avem in statisticele maghiare care se refera la localitatea Vidra (care cuprindea si Vidra de Sus) la recensamantul din anul 1785 facut din porunca lui Iosif al II-lea care arata ca in comuna Vidra traiau 4.376 suflete, putand astfel afirma ca era o populatie destul de numeroasa comparativ cu unele asezari importante cum erau Targu Mures cu 5.196 locuitori, Alba Iulia cu 4.777 locuitori sau Orastie cu 3.190 locuitori. In anul 1860, Vidra are o populatie de 3.980 locuitori, in 1910 are 4.112, in 1930 are 4.180 iar in anul 1940 avea 3.411 locuitori.
In anul 1968 comuna Ponorel – in urma reorganizarii territorial-administrative a Romaniei – trece in administrarea actualei comune Vidra iar populatia comunei era in anul 1971 de 3.916 locuitori. Datorita conditiilor vitrege in care traiau, incepand cu anul 1970 se inregistreaza o migratie mare a locuitorior, in special a celor care aveau locuintele la distante mari de centrul comunei, spre zonele de ses. Un exemplu edificator este situatia populatiei din cele 5 sate de pe platoul Poieni care in anul 1970 se ridica la un numar de 156 familii iar in prezent mai sunt doar 6 familii. Lipsa cailor de acces, a energiei electrice, a apei si iernilor grele a dus – asa cum am aratat mai sus – la o migratie spre locuri mai blande.
In prezent comuna Vidra are o populatie de 1962 locuitori, in procent de 100% de nationalitate romana.
In ceea ce priveste confesiunile si cultele, 80% dintre locuitori sunt ortodocsi, diferenta de 20% impartindu-se intre Greco-catolici, penticostali si baptisti.
Referitor la utilitatile de care beneficiaza gospodariile din cadrul comunei Vidra, se poate afirma ca toate satele sunt electrificate si toti locuitorii beneficiaza de serviciile telefoniei fixe (prin unda radio) si telefonie mobila. De alimentare cu apa beneficiaza doar un numar restrans de gospodarii, doar acelea care sunt asezate pe langa Drumul Judetean 762.