Lipova - obiective turistice Lipova
Lipova, Judetul Arad
Primele mentiuni istorice ale cetatii Lipova dateaza din jurul anului 1245, mi concret - intr-un document al Cancelariei Regale a Ungariei este mentionat faptul ca regale Bella al IV-lea a impus refacerea fortificatiilor cetatii Lipova care au fost puternic afectate de invazia tatara din 1241.
Asezarea Lipovei conform cercetarilor arheologice dateaza din perioada dacica fiind amintita in jurul anului 1000, ca intreaga zona aradeana, ca facand parte din Ducatul lui Ahtum. Asezarea Lipovei se dezvolta pe langa Cetatea Lipovei. Importanta strategica a Cetatii Lipova creste paralel cu inmultirea atacurilor turcesti in aceasta zona.
In perimetrul Lipovei de astazi a existat Cetatea soimos, care a fost cladita in timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235- 1270). Prima mentiune documentara este din 1245, prin care regele dadea ordin sa fie refacuta cetatea distrusa de invazia tatara din 1241. Cetatea soimos a disparut dupa mijlocul secolului al XVI-lea, impreuna cu majoritatea construtiilor medievale interioare, din care, in mod sigur, biserica parohiala si manastirea dedicata Sf. Ludovic de Toulouse (vezi en: Louis of Toulouse, fr: Louis d'Anjou), unchiul regelui Carol Robert de Anjou.
Pe teritoriul Lipovei au fost descoperite de asemenea urme ale unor vechi asezari neolitice, dacice si romane, care dovedesc prezenta unei asezari mai timpurii.
in 1315 - apare consemnata cu numele de Lipva iar in 1440este declarata oras liber.
Cetatea a fost in secolul XV proprietate a Huniazilor.
Fiind amplasata pe raul Mures, deci in nordul Banatului, Lipova a fost disputata de habsburgi si de otomani.
Intre 1552- 1595 si 1613 - 1718, a fost stapanita de turci (cu intreruperi).
Dupa asediul nereusit al turcilor asupra Vienei, prin Pacea de la Karlovitz (1699) Lipova ramane sub stapanire turceasca. Turcii s-au angajat ca nu vor reface Cetatea Lipovei si vor asigura plutaritul pe Mures. Potrivit conditiilor acestei paci, zidurile Cetatii Lipova au fost daramate, materialele de constructie rezultate fiind cuprinse la temelia noilor cladiri care s-au ridicat in oras. Conform pacii de la Karlovitz, Lipova nu mai este cetate, se desfiinteaza companiile graniceresti ale Muresului, se fac colonizarile cu germani si Lipova incepe sa ia infatisarea unui oras de provincie.
in urma semnarii Pacii de la Passarowitz in 1718, orasul a revenit definitiv in mana habsburgilor. Totusi Lipova este una dintre putinele localitati stapanite de turci in care s-au mai pastrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezentativ in acest sens.
In 1918, deputatii Banatului in frunte cu Sever Bocu proclama unirea Banatului cu Romania (frontiera cu Sarbia va fi trasata de comisia condusa de geograful francez Emmanuel de Martonne, care a trasat si frontiera romano-ungara).
Dar in 1919, armata ungara bolsevica a lui Bela Kun incearca sa recucereasca regiunea si este respinsa de armata romano-franceza condusa de generalii Prezansi Berthelot. Alte lupte vor avea loc in zona in septembrie 1944 intre armata germanasi cea romana.
Scurt istoric - Fapte istorice in teritoriul administrativ
1241 - Hanul Batu ataca Cetatea Lipovei si o distruge; regele Bela al IV-lea o recladeste si o intareste.
1285 - Cetatea Lipovei rezista Hoardei de Aur, condusa de Hanul Nogai, aparand intre zidurile ei si populatia refugiata din imprejurimi.
Sfarsitul sec. al XIII-lea aduce Lipova in postura de resedinta regala (sub Ladislau Cumanul), iar in prima jumatate a sec, al XVI-lea orasul, ce apartinea de Comitatul Aradului, atinge un apogeu economic si comercial, avand dreptul la propria moneda "Marca de argint de Lipova".
La 1529 Lipova devine oras liber, regalian si cetate de scaun.
1550 - 1599, cucerita de turci Lipova devine Snageac turcesc.
Stapanirea turceasca este intrerupta prin cucerirea cetatii de catre trupele lui Mihai Viteazul, dar se reia intre 1616 - 1669.
1699 - prin tratatul de la Karlowitz, Lipova ramane sub dominatie turceasca pana la 1718.
La 1700 este demantelata Cetatea Lipovei, incetand odata cu aceasta caracterul militar defensiv al localitatii.
in urma tratatului de la Passarowitz, din 1718, Banatul trece de sub stapanirea turceasca sub cea a Habsburgilor.
1784 - rasculatii lui Horea ajung la Lipova.
1779 - Banatul este incorporat Ungariei, sunt create comitatele de peste Tisa, Lipova apartinand de comitatul Timis.
1818 - incepe dezvoltarea bailor Lipova;
1848 - Lipovanii participa la miscarile revolutionare, sub conducerea lui Eftimie Murgu; se construieste "Crucea Glotasilor".
1860 - Lipova si intreg Banatul sunt anexate Ungariei prin decret imperial.
1863-73 - se construieste calea ferata Arad - Radna - Teius.
1875 - se construieste calea ferata Lipova -Timisoara si podul feroviar ce va fi demolat in 1967.
1896 - se da in folosinta podul metalic peste Mures, intre Lipova si Radna.
1906 - intra in circualtie tramvaiul cu carburanti, care din 1912 va deveni tramvai electric.
1928 - 30 - Sever Bocu devine ministru in departamentul cultelor si ajuta orasul pentru realizareamai multor obiective: introducerea curentului electric, pavarea strazilor, construirea cladirii Primariei si a internatului Liceului comercial, renovarea bisericii ortodoxe.
Situatii anterioare formei actuale
106 - Castru roman si port la Mures pentru supravegherea transportului de sare;
Cetate medievala mentionata inca din sec. al XIII-lea;
Resedinta regala in sec. al XV-lea;
Oras liber, regalian la sfarsitul sec. al XVI-lea;
Sangeac turcesc intre 1550 si 1718, cu mici intreruperi;
Sediu de district al administratiei imperiale austriece, in perioada 1718 -1 778;
1779- 1918, Lipova apartine comitatului Timis si apoi comitatului Arad, sub stapanirea Ungariei;
in perioada interbelica Lipova face parte din judetul Timis - Torontal.
La reforma administrativa din 1950, Lipova face parte din regiunea Arad, pana la 1960.
in perioada 1960-68, teritoriul administrativ din care face parte Lipova este regiunea Banat, iar incepand cu 1968 orasul face parte din judetul Arad.
Localitati contopite
Localitatatile Radna si soimos devin cartiere al Lipovei.
Atestarea documentara
1221, cand un document aminteste existenta unei monetarii la Lipova;
1268, prima mentiune documentara despre Radna;
1278, un act de donatie mentioneaza domeniul si Cetatea soimos;
