Cetatea Soimos

Cetatea soimos se afla pe malul drept al Muresului, vizavi de Lipova, pe dealul Cioaca Tautului. A fost construita dupa primele invazii ale tatarilor in zona si este atestata documentar din anul 1278. Cetatea soimos se afla pe lista monumentelor istorice, cod LMI AR-II-a-A-00618.
Cetatea a fost construita catre sfarsitul secolului al XIII-lea de catre o familie nobiliara. Prima atestare documentara dateaza din anul 1278, cand banul Pál doneaza „Castrum Somos" fiilor fratelui sau. Rolul ei a crescut constant incepand cu voievodul Ladislau Kán al II-lea care a stapanit cetatea prin doi interpusi care erau si comiti de Arad: Alexandru (1310) si Dominic (1311). Dupa 1315 ajunge domeniu regal, fiind resedinta comitilor si vicecomitilor de Arad.

Catre mijlocul secolului al XV-lea este donata succesiv, trecand prin mainile mai multor stapani, in final regele Vladislav I donand-o familiei Ország (1440-1444). in anul 1456 a intrat in posesia lui Iancu de Hunedoara, care apoi a daruit-o capitanului husit ceh Jan Giskra in 1471.
in 1509 cetatea si domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care a practicat o crancena exploatare. Ea este asediata in 1514 de rasculatii romani si maghiari, condusi de Gheorghe Doja. Dupa o scurta rezistenta, garnizoana cetatii condusa de voievodul de Ciuci se rascoala impotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern si se alatura rasculatilor. Potrivit traditiei, tabara rasculatilor a fost asezata pe Dealul Cioilor, in apropiere. In 1541, cand Transilvania a devenit principat autonom, soimosul a fost resedinta principelui minor, Ioan Sigismund si a mamei sale, regina Isabela. in aceasta perioada ea este intarita si infrumusetata in stilul Renasterii, totodata adaugandu-i-se bastioanele externe. in curtea interioara se vad pana azi unele profile de piatra artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj.

Turcii au ocupat cetatea in anul 1552, dupa asedii repetate, iar in 1595 a fost recucerita de catre Borbély György - capitanul lui stefan Bathori - ajungand in custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducatorul luptei de rezistenta impotriva ocupatiei austriece, intruchipat de catre generalul Gheorghe Basta - dupa ce a fost infrant langa Teius in anul 1602, s-a refugiat in cetatea soimosului. Considerand insa mult prea nesigura aceasta asezare, a incheiat un pact de schimb cu pasa Bektas din Timisoara, cedand castrul pentru cetatea din Kladovo. in 1599-1600 trece sub stapanirea lui Mihai Viteazul. Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominatia turceasca abia in anul 1688. Stricaciunile din timpul si dupa asediu nu au mai fost remediate niciodata, fortificatiile intrand in paragina. Nici pentru conservare nu s-au mai luat masuri. in secolul al XVIII-lea pierde treptat importanta militara, ca urmare a perfectionarii altileriei. in 1784, in apropierea ei s-au ciocnit rasculatii lui Horia cu fortele imperiale si nobiliare. Parasita in 1788, zidurile ei s-au transformat treptat in ruine. in ultimii ani s-au efectuat unele lucrari de consolidare a zidurilor.