Harman

Harman este atestat printr-un document din 1240. Harmanul a inceput sa se contureze ca asezare in perioada cavalerilor teutoni. In Harman au fost colonizati sasii. De-a lungul timpului Harmanul a fost incendiat in nenumarate randuri, a fost lovit de o serie de calamitati naturale.
Locuitorii Harmanului au preferat insa sa se retraga de fiecare data in Cetatea Harmanului care de atatea ori i-a salvat. Cetatea se considera ca exista la 1240.
Agricultura si cresterea animalelor constituia principala ocupatie a locuitorilor Comunei Harman. In 1865 prin noua Dieta a Transilvaniei si populatia Harmanului a fost maghiarizata. Actele se intocmeau in limba maghiara, iar maghiara devenise limba obligatorie in scoala Harman, atat pentru romani cat si pentru sasi.
In primul razboi mondial locuitorii din Harman au luptat pe fronturi din Polonia si Prusia Orientala.
In razboiul pentru reintregirea neamului romanii din Harman au platit un greu tribut.Cincizeci dintre ei nu au mai apucat sa se bucure de unirea Transilvaniei cu Romania cazand pe campurile de lupta.
Pe plan economic Harmanul se numara printre comunele bogate din Tara Barsei.
Romanii din comuna au fost improprietariti pentru prima data in 1921.
In anul 1945 sasii au fost expropriati si terenurile au fost atribuite prin improprietarire romanilor.
In anii 1970 comuna a cunoscut o ampla dezvoltare urbanistica prin atribuire de locuri de casa in folosinta pentru satisfacerea nevoilor locative.
In perioada comunismului cetatenii din Harman asigurau o parte din forta de munca din industria Brasovului. Dupa 1989 situatia s-a schimbat radical, etnicii germani au migrat spre Germania unde si-au stabilit domiciliile, iar romanii si-au diversificat mult paleta de activitati. Totusi agricultura ocupa inca un rol important in economia comunei.
In ultimii doi ani in Harman au venit si investitori straini care si-au dezvoltat aici diferite activitati: confecii textile, pielarie, constructii robineti industriali, mic comert.
Localitati componente comuna Harman: satul Harman si satul Podu Olt.