Busteni - obiective turistice Busteni

Busteni, Judetul Prahova

In urma cu cateva sute de ani, valea de sus a Prahovei de la Comarnic la Predeal a fost tinut pustiu de asezari. In acea vreme, pe aceste locuri exista o poteca anevoioasa care mai tarziu a purtat numele de " drumul domnisorilor ". Importanta drumului va creste odata cu schimbarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti. La 1452 Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie " slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai inainte" . Mai tarziu, peste cativa ani, in 1476, Vlad Tepes se adreseaza judetului si pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca " a slobozit drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau". Cararea fiind ingusta, marfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Campina, de unde se incarcau in care mari. Stapanii cailor erau numiti prahoveni, cu toate ca erau locuitorii din Zarnesti de langa Brasov.
Acesti carausi erau organizati in bresle si-si aveau starostele lor, ca si celelalte meserii de pe vremea aceea. Despre drumul acesta anevoios al Prahovei se aminteste si intr-un document dat de Radu cel Mare in februarie 1508, cu putin timp inainte de moartea lui: " Voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei".
Despre lipsa asezarilor pe aceste locuri ne vorbeste si actul de fundatie al Manastirei Sinaia din 15 oct.1695: " am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari. Pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta".

La 1701 Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se scuteasca de darile catre domnie 40 de oameni din Traisteni, subliniind totodata primejdia in care traiesc calugarii din aceasta manastire, fiind departe de orice asezare omeneasca.
Mai tarziu, in 1717, Ion Mavrocordat dupa ce reaminteste continutul actului dat de C.Brancoveanu: "...fiind dar aceasta sfanta manastire, la un loc de munte si greu in laturea Plaiului, aproape de hotarul Ardealului, pe unde pururea fiind pustietate, oamenii rai, hoti, talhari se afla", Continuau subliniind ca " fiind nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-l pazeasca la vreme de grije si nevoie". Din actele de mai sus se vede ca in aceasta parte a Prahovei sate cu locuitori stabili nu exista multa vreme, pana la 1782 cand Mihai Sutu infiinteaza cu 24 de familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun - Izvorul. De aici, apoi s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal.
Pana la sfarsitul secolulu al XVIII - lea pe valea de sus a Prahovei se gaseau asezari stabile : Schitul Lespezi de langa Posada , manastirea Sinaia intemeiata in 1695 de marele spatar Maihai Cantacuzino, catunul Izvor infiintat in 1782 de domnitorul Mihai Sutu din scutelnicii manastirii Sinaia, schitul Predeal intemeiat in 1744 iunie 20, precum si un han mare " Slonul de Piatra " pe stanga Prahovei, nu departe de Casaria din Zamora, cel mai vestit din partea de sus a Prahovei. Era o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in timpuri grele.

Se spune ca in februarie 1788, prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si manastirea Sinaia. In luptele care au avut loc intre austrieci si turcii sustinuti de Mavrogheni, domnul Tarii Romanesti, turcii au dat foc hanului Slonul de Piatra, de la poalele Zamorei. Era singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750.
Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 1800: Hanul " La Ruja "( Predeal )," Puristoaca " ( Predeal ), si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la inceputul secolului al XIX-lea. In harta ruseasca din 1835, in dreptul Busteniului se afla trecute catunele Draguseti cu 20 familii, Trestia si slonul de Piatra. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in jurul anului 1800 si erau asezate la intamplare prin poiene, pe unde era loc mai larg.

In anul 1846 s-a inceput construirea soselei Campina - Predeal care, din cauza evenimentelor din anul 1848, a fost intrerupta. Asezarile de pe valea de sus a Prahovei faceau parte la inceput din punct de vedere administrativ din comuna Podul Neagului care se intindea pe o distanta de vreo 35 Km, de la Comarnic pana la Predeal. In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta. Celelalte localitati, printre care si Bustenii, au continuat sa faca parte din vechea comuna Podul Neagului pana in 1884. La inceputul secolului XX, in anul 1908 Busteni si Poiana Tapului formeaza comuna Busteni cu resedinta primariei la Busteni. In anul 1946 Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica si tot in acelasi an Busteniul a fost declarat oras. In 1950 in decembrie, odata cu impartirea administrativ-teritoriala, Poiana Tapului a fost trecuta in componenta orasului Busteni. La inceputul secolului al- XIX -lea prin 1802, cand se presupune ca s-au stabilit primii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o mare parte din populatia Bucurestilor din cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si carjalii lui. O alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei in sus a avut loc in 1821 cand turcii, in urmarirea lui Ipsilante, macelareau lumea din capitala. Locuitorii din Busteni au avut de suferit in 1848 din partea trupelor rusesti, iar in 1854 din partea ocupatiei austriece. Modernizarea cailor de comunicatie, sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un mare numar de vilegiaturisti care, in drum spre statiunile balneare din Ardeal, ajung sa cunoasca farmecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni. Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la orasul de azi se datoreste intre altele si imbunatatirii mijloacelor de comunicatie pe aceasta vale a Prahovei. In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Campina - Predeal.
Lucrarile caii ferate Ploiesti - Predeal au fost incepute in 1876 de catre o societate engleza dar soseaua a fost inaugurata la 10 iunie 1879 de catre firma franceza Guilla.
Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori.
In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga.

In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza .Miscarea social - culturala intre cele doua razboaie mondiale era foarte vie in Busteni si se polariza de fapt in jurul activitatii intreprinderii de hartie. Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni in 1906. Scoala din Busteni a fost infiintata din 1866, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu . Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s-a mutat in alt local, proprietate a comunei in care functiona si primaria. Noul local al scolii din fata garii este construit in 1887 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ). Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator. Tinand seama ca pe vremea aceea procentajul pe tara al stiutorilor de carte era destul de scazut, numarul celor care au stiut carte in Busteni reprezenta un procent dublu (43%). Un bun cunoscator si admirator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul inginer de poduri si sosele Nestor Urechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si literar a dovedit un atasament deosebit acestor locuri. Dupa primul razboi mondial cultura s-a accentuat, in centrul ei ramanand in continuare scoala si directorul ei de atunci, Vintila Marculescu.
Odata cu infiintarea in 1938 a Caminului Cultural din Busteni intreaga miscare culturala va fi dirijata de acest for.
SURSA: www.orasul-busteni.ro