Bughea de Jos

Comuna Bughea de Jos este atestata documentar din anul 1549 când la 5 martie este mentionata ca sat în actul prin care Mircea Ciobanul întareste unor boieri mai multe proprietati mostenite. Satul Bughea de Jos a fost mahala a orasului Cîmpulung pâna în anul 1926 când a devenit comuna de sine statatoare cu administratie proprie . Dupa informatiile etimologice numele comunei Bughea de Jos deriva de la cuvântul de origine slava „ bug” care înseamna râpa , explicabil prin numarul mare de râpe din localitate.
În trecut comuna nu a figurat cu aceasta denumire ai nu a avut forma actuala. În documente scrise, vechi, datorita „malurilor” (ridicari de pamânt) apare sub denumirea de „Mahalaua Malu- Malu de Jos” situata în sud-estul comunei Malu de Sus , ambele situate în centrul comunei Ochesti, denumire ce a fost data dupa ochiurile de apa ce predomina în lunca Râului Bughea si Curelari, denumire data de la ocupatia principala a locuitorilor.
În Ochesti aveau mosii si boierii greci Iordache si Grigore Grecu. În anul 1819 fiul lui Grigore Grecu , Costea Grecu-Ghizdavati obtine de la domnitorul Alexandru Sutu carte de boerie , fiind considerat boer de neam. Urmasii acestuia au locuit în Malu de Jos , contriubuind la ridicarea bisercii de la Hulubesti.
În anul 1838 , în catagrafia facuta la nivelul orasului Cîmpulung apare Mahalaua Bughea de Jos , singura cu culoare verde, cu cca 138 familii, iar in 1881 se înfiinteaza aici prima scoals.
În urma decretului regal din 7 octombrie 1925 care reglementa o nous împartire administrativ-teritoriala a tarii, locuitorii mahalalelor Bughea de Sus, Bughea de Jos si Malu, s-au desprins de orasul Cîmpulung si au format comuna Bughea care, începând cu anul 1926 avea primaria la Bughea de Jos.
În anul 1928 Bughea de Sus formeaza comuna separata , iar satele Bughea de Jos si Malu formeaza comuna Bughea de Jos , pâna la 01 ianuarie 1930, când se formeaza o comuna de centru la Bughea de Jos -formata din satele Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albesti, Cîndesti si Malu. În anul 1931 se reânfiinteaza comunele Bughea de Jos, Malu, Bughea de Sus, Albesti. În 1932 satul Malu devine comuns separats iar din 1946 se alipeste ca sat la comuna Godeni.

Bughea de Jos ramâne comuna pâna în ianuarie 1989 , când este defiintata ramânând sat alipit la comuna Albestii de Muscel , centrul fiind Bughea de Sus.În anul 1990 se reânfiinteaza comuna Bughea de Jos.
Ocupatiile principale ale locuitorilor erau prelucarea pilelii, a lemnului, confectionarea de „pâslari”, mestesuguri care s-au dezvoltat si datorita apropierii fata de oras , mai ales ca acestia faceau parte din „Obstea Mosnenilor Cîmpulungeni” si au dat nume ce se regasesc si astazi în comuna: „Curelaru; Lemnaru; Pâslaru”.
Comuna Bughea de Jos este situata în nordul judetului Arges ,în zona subcarpatica a Carpatilor Meridionali, pe malul stâng al Râului Bughea si interfluviul Bughea –Bratia .
Situata la 45,27o latitudine nordica si 25 o longitudine estica, dominata ca altitudine de Dealul Ciocanu (886m) comuna se afla intr-o zona de clima temperat –continentala cu influente depresionare, cu valori anuale ale temperaturii aerului între -20 oC si + 33 oC.
Comuna Bughea de Jos este compusa din satul Bughea de Jos si catunul Valea Macelarului situat pe malul stâng al Râului Bratia . Se învecineaza la est cu Municipiul Cîmpulung Muscel, la sud cu comuna Godeni, la nord cu comunele Bughea de Sus si Albestii de Muscel.
Solurile: Învelisul de sol , rezultat al factorilor fizico- geografici se prezinta destul de divers, dar se remarca la nivel general influenta deosebita a rocii reliefului si a argilei.Solurile se împart în mai multe unitati zonale si intrazonale care constituie potentialul pedologic valorificat ca baza de dezvoltare a biocenzonelor si a diverselor culturi în raport cu conditiile mediului înconjurator. Distingem urmatoarele tipuri de soluri: soluri brune argiloiluvionale, soluri brun-luvice,regosoluri, erodisoluri, soluri catazonale.
Vegetatia : se încadreaza în mare parte în dealuri acoperite cu paduri de fo-ioase si rasinoase si flora ierboasa corespunzatoare, fânete si livezi.
Fauna comunei este caracteristica zonelor de deal, dintre cele mai raspândite mamifere amintim iepurele , vulpea, lupul, ursul.