Babadag

Asezata la rascrucea a doua drumuri, dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagra strabatand Europa centrala iar celalalt porturile Meditarenei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a harazit Dobrogei de-a lungul timpului o soarta zbuciumata. Astfel, rar se poate intalni un colt de pamant care, pe o intindere atat de mica, sa fi avut o istorie atat de bogata si zbuciumata ca Dobrogea iar aceeasi soarta a impartasit-o si Babadagul cu locuitorii sai de-a lungul mileniilor!
Orasul Babadag este asezat la 37 km de municipiul Tulcea, in judetul cu acelasi nume, situat pe malul lacului Babadag, in depresiunea cu acelasi nume, la poalele dealurilor impadurite Coiun Baba (tatal oilor). Sultan Tepe (dealul Sultan) si lanik Bair (dealul Ars), asezarea lasand impresia unei localilali montane in miniatura.
Populatia orasului Babadag este de 10.037 locuitori din care 8.466 romani, 1.289 turci, 168 rromi, 37 lipoveni si 77 alte nationalitati.
Istoric

• sec. XI i.Hr. pana in sec. VII i.Hr. - cea mai veche descoperire arheologica de pe teritoriul orasului este o asezare intarita care atesta faptul ca zona a fost locuita continuu, obiectele descoperite aici datand din perioada timpurie a epocii Hallstatt.
• 178 - prima atestare a Babadagului care a fost identificat cu anticul Vicus Novus;
• sec. I-IV d.Hr. - Babadagul de astazi devenise un vicus(sat);
• 587 - Vicus Novus dispare din istoria scrisa pentru mai bine de sase secole urmare a devastarii zonei de catre avari;
• 1262- o colonie de circa 10.000 - 12.000 de turci sub conducerea dervisului Baba Sari Saltuk s-a stabilit in nordul Dobrogei;
• 1280 - Baba Sari Saltuk impreuna cu turcii selgiuzi si-au adus turmele de oi si capre pe teritoriul Dobrogei;
• sec. al XV-lea - orasul Babadag este un important centru de depozitare a sarii marine din apa lacurilor Babadag;
• 1417 - in urma luptelor grele dintre Mircea cel Batran si turcii, acestia din urma isi intind stapanirea pana la gurile Dunarii, orasul devenind locul de adunare al ostirilor de invazie;
• 1484 - Sultanul Baiazid al II lea a poruncit sa se construiasca un frumos mausoleu pentru Baba Sari Saltuk;
• 1557 - solul polon Erasm Otwinowski semnala la Babadag "un loc de inchinaciune idolatra la mormantul unui dervis sau calugar turc";
• 1587 - cetele cazacesti au ars si distrus un insemnat castel turcesc din Babadag;
• 1594 - Cronica lui Baltazar mentioneaza un atac al detasamentului transilvanean comandat de generalul Kirali Albert asupra orasului;
• 1596 - Letopisetul Cantacuzinesc mentioneaza atacarea Babadagului si de "haiducii" lui Mihai Viteazu;
• 1598 - acelasi Letopiset Cantacuzinesc mentioneaza ajutorul dat de beiul din Babadag impotriva lui Mihai Viteazu;
• sec. al XVII- lea - potrivit calatorului turc Evila Celebi, prima asezare a coloniei turcesti a purtat numele conducatorului lor Baba - Saltuk, schimbat apoi, dupa distrugerea mormantului acestuia de catre crestini in Babadag, adica "Muntele tatalui" sau "Muntele stramosului";
• jumatatea sec. al XVII-lea - din informatiile obtinute de la Evila Celebi reiese faptul ca pasa din Silistra poseda feude intinse in partile Babadagului;
• 1625 - Radu Popescu Vornicul in "Istoriile domnilor Tarii Romanesti" arata cum schimbarea domnilor era la bunul plac al pasei din Babadag;
• 1641 - misionarul catolic Pietro Diodato Baksic nota cu "dervisii din Babadag venereaza un mormand sacru ... al lui Sara - Saltuk Baba";
• 1673 - Letopisetul Cantacuzinesc relateaza aranjarea la Babadag, ca domn in Tara Romaneasca a lui Gheorghe Duca;
• 1677 - Palatinul de Kulmie, ambasadorul Poloniei mentioneaza orasul ca fiind "destul de mare, asezat intre munti, dar fara ziduri si nici intariri imprejur";
• 1678 - resedinta pasei s-a mutat de la Silistra la Babadag;
• 1688 - are loc interventia saraschierului (generalisim) din Babadag, pentru recunoasterea ca domn in Muntenia a lui Constantin Brancoveanu;
• sec. al XVIII - lea - orasul Babadag este mentionat ca centru important al resedintei saraschierului unde se duc tratative diplomatice;
• 1705 - solia principelui Transilvaniei Francisc Rakoczi al II - lea vizita orasul dobrogean unde era resedinta serdarului (comandantul) de Babadag, Iusup - Pasa;
• 1739 - cartierul general al armatei turcesti se afla la Babadag, unde se poarta tratative intre ambasadorii puterilor in privinta Marii Negre;
• 1768 - 1774 - razboiul ruso - turc;
• 1771 - trupele turcesti au iernat in tabara de la Babadag;
• 1774 - prin pacea de la Cuciuc - Cainargi din Dobrogea de sud, Moldova si Tara Romaneasca ramaneau sub suzeranitatea turceasca recunoscandu-li-se rusilor dreptul de control si aparare a romanilor contra abuzurilor turcesti;
• 1777 - prin hrisov domnesc, Alexandru Voda Ipsilante darui bisericilor din Babadag si Bogazchioi (Cernavoda) cate 25 de taleri pe an din venitul vamilor;
• 1872 - un act al Tribunalului din Babadag mentioneaza ultimul pasa: Hasan Pasa;
• 1877 - 1878 - razboiul dintre Rusia si Imperiul Otoman;
• 1878 - prin pacea de la San Stefano Dobrogea este anexata Rusiei in vederea efectuarii schimbului cu Romania pentru Basarabia sudica;
• 1878 - prin pacea de la Berlin Dobrogea revenea Romaniei;
• 1916 - are loc ocuparea Dobrogei de catre bulgari;
• 1918 - Dobrogea era eliberata;
• 1939 - a inceput al II - lea Razboi mondial;
• 1940 - trupele germane au intrat in Romania ocupand - datorita pozitiei sale geografice - nordul Dobrogei;
• 1945 - prin intelegerea de la Yalta Romania a fost lasata la discretia Uniunii Sovietice;
• 1946 - instaurarea regimului comunist;
• 1947 - 1953 - in oras a functionat o organizatie subversiva, compusa din 33 de partizani;
• 1951 - a inceput colectivizarea si in Babadag;
• 1957 - a avut loc arestarea organizatiei;
• 1989 - rasturnarea dictaturii personale a lui Nicolae Ceausescu.