Abrud - obiective turistice Abrud

Abrud, Judetul Alba

Numele orasului Abrud, Alburnus Minor, s-a gasit de-a lungul veacurilor alaturat aurului, care se extrage din numeroase mine situate zona.
Istoria Abrudului se intinde pana la inceputul secolului al II-lea al erei noastre, iar numele ii vine de la un proprietar de mine de aur, Cotylus Bruda. Conform legendelor care circula in zona, Bruda a pus la dispozitia lui Decebal importante cantitati de aur, dar odata cu victoria romanilor a pierdut totul, dupa care s-a sinucis. Exploatarea metalului galben a fost cunoscuta in Apuseni din antichitate, inca inainte de venirea agatartilor. Dupã daci, in mod industrial pentru acea vreme, aurul a fost extras de catre romani, care pe vremea imparatului Traian, care a trimis cãtre Roma "… cateva milioane de litre de aur si aproape zece milioane de litre de arginti", conform mentiunilor lui Ioan Lydus.

In anul 1271, intreg terioriul tarii Abrudului este daruit episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, de catre regele maghiar stefan al V-lea. Satele din jurul Abrudului in care se extragea aurul si argintul sunt mentionate intr-un document din 1366, prin care regele Ludovic cel Mare confirma stapanirea episcopiei romano-catolice asupra acestui tinut.
Istoria consemneaza faptul ca in secolul al XVI-lea, la Abrud exista inca un cnezat, condus de catre cneazul Iacob. Cu sprijinul puterii centrale a imperiului, Abrudul s-a emancipat, astfel ca in 1491, prin scrisorile lui Vladislav al II-lea a reusit sã devina oras liber, cu jurisdictie libera de cea a comitatului.
De-a lungul secolelor, suverani celebri au reconfirmat vechile privilegii ale Abrudului, printre acestia fiind si Ioan Zapolya, Cristofor Bathory, Carol al II-lea si Gheorghe Basta. in anul 1848, Abrudul devenea centrul domeniului minier de mijloc, si cuprindea localitatile Abrud-Sat, Carpinis, Mutca si Dupa Piatra.

In intreaga perioadã revolutionarã care a inceput cu rascoala din 1727, Abrudul a jucat un rol social-politic deosebit in intreaga zona. incepand cu momentul in care locuitorii localitatii Abrud-Sat au ocupat primaria orasului cerand sa li se faca dreptate si, miscarile revolutionare au avut ca punct central orasul anticului Cotylus Bruda. in ziua de 6 noiembrie 1784, cetele de rasculati din 29 de sate zarandene si 16 sate zlatnene sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan isi fac intarea in Abrud. Atunci au fost eliberati taranii intemnitati in inchisoarea orasului si au fost botezati in religia ortodoxa unii oraseni catolici si reformati. in data de 9 martie, in fata bisericii din Abrud-Sat unde era adunata o multime de oameni, Ecaterina Varga, conducatoarea actiunilor minerilor de pe domeniile Zlatnei, a proclamat stergerea iobagiei.

In timpul revolutiei din 1848-1849, la Abrud au avut loc tratativele dintre conducatorii motilor, in frunte cu Avram Iancu si Ion Dragos, trimisul lui Kossuth Lajos, deputat de Bihor in Parlamentul de la Budapesta, privind concilierea fortelor revolutionare romane si maghiare. incalcand armistitiul preconizat pe durata tratativelor, in ziua de 6 mai, maiorul Hatvany ataca si ocupa Abrudul. Timp de doua saptamani, in care au fost ucisi in piata centrala 88 de romani, Abrudul este cucerit si pierdut de mai multe ori de catre trupele maghiare, pana in 18 mai cand acestia se retrag spre Arad, unde, dupa ce l-au dus legat cu lanturile pe un tun, il spanzura pe prefectul roman av. Ioan Butean.

Chiar daca ecourile revolutiei conduse de Avram Iancu s-a stins, intamplarile din acele zile ale anului 1848 erau vii in memoria abrudenilor care au la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Atunci, din partea aurarilor au fost prezenti la infaptuirea marelui act al Unirii, moti din comunele fostului cerc electoral Abrud. Printre acestia se numara si doctorii Alexandru Broza, Candin David si Laurentiu Pop si minerii Alexandru Vasinca si Alexandru Bucuresteanu.
In anul 1924, la implinirea a 100 de ani de la nasterea lui Avram Iancu, sub orgnizarea Astrei, la Abrud au avut loc manifestari comemorative ample, la care au participat si Majestatea Sa Regele Ferdinand intregitorul si numerosi membri ai familiei regale si diplomati.