Traditii si obiceiuri speciale de Craciun si Anul Nou in judetul Arges
Traditii si obiceiuri speciale de Craciun si Anul Nou in judetul Arges, Judetul Arges
"Vesnicia s-a nascut la sat'' a spus Lucian Blaga. Aceasta afirmatie este dovedita de tenacitatea cu care locuitorii din satele argesene si-au pastrat peste veacuri traditia stramoseasca mostenita de la parintii si bunicii lor.Colindul
Obiceiurile de iarna se respecta in tot judetul Arges cu sfintenie. Cetele de colindatori cutreiera ulitele satelor si gospodariile taranesti, facand traditionalele urari.
Colindatorii se aduna in cete bine randuite. Fiecare grup isi alege un conducator numit de obicei vataf sau jude. Odata intrati in curtea casei, conducatorii isi deapana repertoriul inaintea membrilor casei adunati in prag. Farmecul melodiilor si textelor poetice ale colindelor este inegalabil. Tinerei generatii ii revine sacrul rol de a duce mai departe acest inegalabil tezaur popular. Aceasta se realizeaza si in cadrul scolii, prin serbari si diferite activitati prin care se pun in valoare diferite aspecte ale artei populare.
Plugusorul
Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, Plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit treptat de unul mai mic, mai usor de purtat sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pierdut astazi caracterul de incantatie magica.
Capra
Acest obicei tine de regula de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt inlocuite aici de masca unui singur animal.
Capra se alcatuieste dintr-un lemn scurt, cioplit in forma de cap de capra care se inveleste cu hartie rosie. Peste aceasta hartie se pune o alta hartie neagra, marunt taiata si incretita in forma parului. in loc de aceasta se poate lipi si o piele subtire cu par pe ea. in dreptul ochilor se fac in lemn doua scobituri unde se pun doua boabe de fasole mari, albe cu pete negre peste care se lipeste hartia neagra cu incretituri sau pielea cu par. in loc de urechi, capra are doua gavane de lingura. Pe ceafa are doua cornite frumos impodobite cu hartie colorata, pe care se afla insirate siraguri de margele. in dosul coarnelor se afla o oglinda care rasfrange foarte mandru lumina de pe la casele unde intra capra noaptea. in cele doua falci de sus ale capului se pune falca de jos, care se misca in jurul unui cui care nu se vede. Aceasta falca este imbracata la fel ca si capul. Sub falca este o gaura in care se pune un bat lung de un cot, de care se tine capra. De partea de dinaintea falcii de jos este atarnat un clopotel, iar de partea de dinapoi este legata o sarma. Daca aceasta sarma se lasa sloboda, partea de dinaintea falcii de jos atarna si astfel gura caprei se deschide. Masca este insotita de o ceata zgomotoasa cu nelipsitii lautari ce acompaniaza dansul caprei. Mult atenuat in forma de citadina actuala, spectacolul se remarca mai ales prin originalitatea costumului si a coregrafiei.
Sorcova
Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori din hartie colorata. Numele de sorcova provine de la cuvantul bulgar surov-verde, fraged - aluzie la ramura abia imbobocita. inclinata de mai multe ori in directia unei persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrata cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat.
Steaua
De Craciun si pana la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se intalneste la toate popoarele crestine. Acest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Iisus si i-a calauzit pe cei trei magi.
Micul cor al stelarilor canta versuri religioase despre nasterea lui Iisus. Aceste traditii si obiceiuri sunt duse mai departe de generatia tanara de copiii indeosebi pastrand cu sfintenie autenticitatea locuitorilor acestor meleaguri.