Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia

Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia, Mangalia

Primele cercetari de arheologie la Mangalia au fost intreprinse de catre C. Butculescu, urmat de inginerul topometru Pamfil Polonic, care a lucrat sub indrumarea lui Grigore Tocilescu. La toate lucrarile pentru fundatii de constructii la Mangalia se descopereau urme ale trecutului foarte indepartat al orasului. Cel care a sesizat pentru prima oara distrugerile aduse patrimoniului istoric al localitatii a fost insusi "parintele arheologiei romanesti", Vasile Parvan. Marele istoric roman a demarat primele cercetari arheologice in Dobrogea (Histria, Ulmetum, Tomis si Callatis) in anii 1915-1920 si a aplicat primele masuri practice de ordin muzeologic la Mangalia. Acesta este momentul nasterii nucleului primului muzeu istoric al orasului. Dupa Primul Razboi Mondial, Comisiunea Monumentelor Istorice si Directia Muzeului National de Antichitati din Bucuresti l-au delegat pe Teodor Sauciuc-Saveanu sa valorifice nucleul de obiecte arheologice depozitate intr-o camera de la subprefectura Mangalia. La 15 septembrie 1924, istoricul T. Sauciuc-Saveanu inaugura un nucleu de muzeu in localul unei vechi biserici grecesti. in perioada comunista ritmul lucrarilor de constructie era alert, distrugand vestigiile arheologice gasite in cale. Pentru a stopa acest fenomen, la Mangalia sunt trimisi arheologi cu mare autoritate, astfel incat in 1959 lua fiinta actualul muzeu, director fiind Vasile Canarache. Sectie a Muzeului National de Istorie si Arheologie din Constanta, dupa 1990 institutia devine unitate culturala de sine-statatoare, sub conducerea regretatului Valerica Georgescu. in anul 1994, Muzeul de Arheologie "Callatis" Mangalia era inaugurat in forma sa actuala. Intrarea in cladirea muzeului este realizata in stilul de constructie al anticilor greci, imitand cladirile specifice civilizatiei elene. Expozitia permanenta consta in obiecte de epoca greaca, romana, romano-bizantina, dar si produse ale civilizatiei geto-dacilor din localitatea vecina Mangaliei, Albesti. Muzeul de Arheologie "Callatis" verniseaza periodic expozitii temporare, in cadrul carora sunt expuse rezultatele muncii cercetatorilor si meuzeografilor mangalieni. De asemenea, cu prilejul diferitelor evenimente importante din istoria locala, nationala si europeana, sala principala a muzeului este locul de desfasurare a unor manifestari cultural-stiintifice la care participa elevi si cadre didactice, oameni de stiinta si cultura din Mangalia, Constanta si din alte localitati, oficialitati locale si publicul larg. Zidul de incinta al Cetatii - Coltul de Nord-Est Zidul de aparare al cetatii Callatis a fost construit la mijlocul secolului al IV-lea i.Ch. si a suferit unele refaceri in secolele care au urmat. Desi zidurile nu cuprindeau intreaga suprafata locuita, incinta proteja principalele constructii ale orasului, temple, piete si diferite edificii publice si private. in caz de pericol, populatia din cartierele extra muros se refugia intre zidurile cetatii. in secolul I d.Ch. zidurile au fost distruse, pentru ca in epoca romana sa fie refacute pe acelasi traseu, spre deosebire de alte colonii pontice unde zidurile nu s-au suprapus. Noul zid este cel care s-a pastrat pana in zilele noastre, dar numai 2 metri din el sunt intacti. Zidul se poate vizita in incinta Hotelului "President" Mangalia, chiar langa receptie. Mai mult, arhitectii au prevazut in pardoseala din holul de intrare al hotelului doua tipuri de culori: placile de gresie de culoare deschisa sunt astfel asezate incat sa redea forma initiala a zidului de incita care se prelungeste pana in mare, pe cand placile mai inchise la culoare isi indeplinesc doar rolul de pardoseala.
Zidul de incinta al Cetatii - Coltul de Nord-Vest Este unul din cele mai spectaculoase situri arheologice callatiene, unde cercetarile arheologice au inceput in anii 80, fiind efectuate de un colectiv condus de prof. dr. Constantin Preda. Principalul obiectiv arheologic al sitului este un altar rectangular construit in secolul al IV-lea i.Ch, realizat din blochete masive de calcar legate cu crampoane in forma de coada de randunica. S-a conservat fundatia si doua asize din elevatie retrase prin doua krepida. Pe latura de sud a monumentului, blochetele de calcar au fost legate cu crampoane in forma de T, observandu-se si azi plumbul ce a fost folosit drept liant. Situatia arheologica este inedita cu atat mai mult cu cat fundatia altarului elenistic a fost refolosita in epoca elenistica tarzie, romana si romano-bizantina ca fundatie pentru elevatia unui turn de colt ce facea parte din sistemul defensiv al cetatii in epocile amintite. La est poate fi observata curtina zidului elenistic tarziu, lat de peste 4 metri, construit in opus graecum, care se adoseaza altarului, iar la sud a fost evidentiata curtina de epoca romana, pastrata foarte bine 4-5 asize ale elevatiei, realizata tot in tehnica celor doua paramente. O cercetare recenta, realizata la est de turn, a dus la descoperirea unui pavaj care apartinea caii de acces la poarta de nord a cetatii si la descoperirea unui alt tronson al zidului de aparare de epoca elenistica, refolosit apoi in epoca romana si romano-bizantina.