Cetatea Durostorum

Cetatea Durostorum, Judetul Calarasi

CETATEA DUROSTORUM (Dorostorum) / Municipiul Silistra / Districtul Silistra / Bulgaria
Cetatea Durostorum a fost o importanta cetate si oras roman pe malul drept al Dunarii, intre cetatile Sucidava si Axiopolis. Astazi, in apropiere, se afla localitatea bulgara Silistra si localitatea romaneasca Ostrov, din judetul Constanta.

Cea mai timpurie informatie scrisa despre Durostorum o datoram lui Claudiu Ptolemeu (Claudius Ptolemaeus) din orasul Alexandria in Egipt, nascut in jurul anului 83 si decedat la inceputul guvernarii imparatului Marc Aureliu (161 - 180) - intre anii 161/163 sau la putin timp dupa aceasta. in opera sa "Geografia" (Geographia, III, 10, 5) acesta se refera la asezarea Dourostoron.

In Tabula Peutingeriana (Tabula Peutingeriana), care se pastreaza actualmente la Biblioteca Nationala din Viena, este mentionata statia Durostero pe drumul dinspre Singidunum (Belgrad) - Viminacium (Kostolac, principalul oras din Moesia Superioara) - Oescus - Novae - Sexaginta Prista si de acolo, dupa Durostorum, in jos catre nord-est spre Delta Dunarii. Durostorum este mentionat ca sediu de legiune - Dorostoro, leg. XI Cl., amlasat la 12 mile romane la est de Tegulitium (mentionat ca Teclitio m. p. XII) si la vest de Sucidava (Sucidava m. p. XVIII).

In "Lista rangurilor de serviciu, Orient" (Notitia Dignitatum, Orientis XL, 26, 33), document care a fost completat pentru regiunea Dunarii inferioare in anii 393 - 394, este mentionat contingentul militar al acestei localitati in sec. IV - Milites quarti Constantini, Durostoro, precum si un Praefectus legionis undecimae Claudiae, Durostoro (se presupune ca aceste doua unitati nu au existat in acelasi timp).

In Codexul imparatului Teodosie II (408 - 450) (Codex Theodosianus X, 1, 11, anno 367 este notata denumirea Dorostori), iar in Hieronym. Chr. ab Abr. 2379 = anno 363 citim Dorosthori (acest document reprezinta o culegere de legi, completata treptat intre anii 312 - 337).

Istoricul Romei tarzii Ammian Marcellin (Ammianus Marcellinus, nascut in Antiohia in jurul anului 330 intr-o familie greceasca de vaza), XXVII, 12 mentioneaza Dorostorus ca un oras important din Moesia (de fapt Moesia Secunda), alaturi de capitala Marcianopole.

In Codexul imparatului Iustinian I (527 - 565) (Codex Iustinianus, VIII, 41, 6 anno 294) citim despre un edict emis cu privire la datorii si plata acestora, emis de catre Diocletian si Maximian in Dorostolo. Eusebius Sophronius Hieronymus (nascut in jurul anului 340 in or. Stridon in Dalmatia)

Ghidul de calatorie al lui Hieroclis (Hieroclis Synecdemos, redactat definitiv in anii 527 - 528) reprezenta "indreptarul de stat administrativ" pentru functionarii superiori delegati in provincii. Acolo este mentionat ca provincia Moesia (aici este vorba de Moesia secunda) era guvernata de hegemon si acolo existau 7 orase: Marcianopole, Odessos, Dorostol, Nicopolis, Nove, Apiaria si Abrit.

Procopius din Caesarea (a trait probabil intre anii 500 - 562) in lucrarea sa "Despre constructii" (Procopius. De aedificiis., IV, 7) mentioneaza ca imparatul Iustinian a reparat peretii cetatii Durostorum. in ultimul timp se presupune ca cel de-al IV capitol, care se refera la teritoriile noastre, nu a fost finalizat. Se considera ca insusi Procopius nu a vizitat personal aceste teritorii, ci a folosit tabulariile si scriptoriile Constantinopolului. Aceasta s-a intamplat pe parcursul ultimilor ani ai vietii sale (Perrin-Henry 1981, 93 - 106).

Teophilact Simocatta (Teophilactus Simocatta) a creat pe parcursul guvernarii lui Iraclie (610 - 640), insa descrie evenimente, petrecute in timpul lui Mauricius (582 - 602), in 8 parti. in cartile sale "Istoriile" (Historiae I, 8, 10, VI, 6, 5) mentioneaza Durostorum in legatura cu campania catre Prisc contra slavilor pe partea cealalta a Dunarii Inferioare la sfarsitul guvernarii imparatului Mauricius. in alt loc se mentioneaza ca khaganul avar chinuia neincetat populatia Scitiei si Moesiei cu incursiunile sale. Acesta chiar a cucerit cateva orase mari, printre care Bononia, Acve, Dorostol, zaldapa, Panasa, Marcianopole si Tropaeum Traiani. in Propyl. ad Acta SS. Nov. 827, 3 Juli nr. 1 este mentionata localitatea amintita aici.

Un autor anonim din Ravena (Ravenas Anonymus) in opera sa "Cosmografia" (Cosmographia, IV, 7, scrisa in 5 volume la sfarsitul sec. VII) mentioneaza Durostolun ca oras important in Moesia, cu referinta la un autor mai vechi - Livanius.

Istoricul gotic Iordan (sec. VI) (Iordanes. Getica, 176) comunica in mod special ca comandantul militar Flavius Aetius (Fl. Aetius), care i-a provocat o infrangere zdrobitoare lui Attila in campiile Cataloniei din Franta actuala, era de origine din Dorostorena (Durostorum) si provenea din poporul extraordinar de viteaz al moesilor.

In inscriptiile in limbile latina si greaca din Histria intalnim forma Durosterum - d(ecurio) m(unicipi) Durosteri.

(Eusebius Hieronimus, XXXVIII, 11), comunica ca in timpul imparatului Iulian (361 - 363) administratorul diocezei Tracia Capitolinus a dat dispozitia sa fie ars pe rug crestinul Aemilianus, locuitor al Durostorum (Dorostori). Episcopul Ambrozie din or. Trir (in jurul anului 340), adversar al arianilor, in una din scrisorile sale vorbeste despre Avxentie - episcop in Scitia. in anii 380 - 381 acesta a fost episcop in Durostorum. in Chron. Pasch.

In asa-zisa lista a lui Epifanie, pastrata intr-o copie de la inceputul sec. VII, dar intocmita in timpul imparatului Iustinian I, este mentionat episcopul Dorostolului, sufragant al mitropolitului Marcianopole-lui.

Scurta istorie a Durostorumului-Silistra sec. II-VII
Cetatea Durostorum s-a dezvoltat treptat devenind un centrul militar-administrativ situat pe malul Dunarii. Alaturi de celelalte, acesta trebuia sa apere teritoriile Dunarii Inferioare impotriva incursiunilor nesfarsite ale barbarilor din nord. in acest scop, dupa victoria asupra dacilor din anul 106 dupa Hr., aici, din ordinul imparatului Traian (97-117) a fost instalata una dintra unitatile militare ale Imperiului Roman - Legiunea XI Claudia. Predomina parerea ca numele orasului Durostorum are o origine traco-getica (unii il traduc ca "cetate solida"), care cel putin atesta continuitatea din toponimie.

La instalarea legiunii (care numara in jur de 5 000 militari) s-a inceput imediat ridicarea unei tabere permanente bine fortificate, iar langa tabara legiunii a inceput formarea canabae-lor si vicusului, in care sunt cazati veteranii. Dintr-o inscriptie romana de pe timpurile imparatului Antoninus Pius (138-161), descoperita la Silistra, aflam ca cetatenii "Canabae-lor Elieve ale legiunii XI Claudia" - Gnaeus Opius Soterh si fiul sau Opius Soter, au inaltat un templu zeului suprem Jupiter. impreuna cu militarii legiunii se deplasau si persoane civile - mestesugari, comercianti, emigranti din teritoriile intregului Imperiu Roman si in special din provinciile estice, care au contribuit la prosperitatea materiala si culturala a orasului. in paralel cu aceasta, Durostorum este inclus in reteaua drumurilor romane. Prin el trecea una din magistralele determinante pentru structura imperiului - drumul periferic dunarean de la Roma prin Vindibona (Viena) pana la tarmul vestic al Marii Negre. Al doilea drum, care incepea la Durostorum, traversa provincia Moesia si ajungea pana la capitala Marcianopole (or. Devnya).

Dezvoltarea economica rapida a Durostorumului, precum si pozitia sa strategica importanta nu au ramas in afara campului de vedere al puterii centrale. in jurul anului 169 Marc Aureliu (161-180) - imparatul-filozof, ridica orasul la rang de "municipiu" (oras roman cu autoadministrare), iar locuitorii sai devin cetateni romani cu drepturi depline. Dovada comemorativa a acestui eveniment o reprezinta o inscriptie latina din Silistra, in care citim "Atotputernicului supremului (zeu - b.a.) Jupiter si Junona imparateasa pentru izbavirea imparatului Marc Aureliu August si a municipiului Aurelian Durostorum (a fost inaltat acest altar de catre - b.a.) de catre duumvirii Gai Terentius Horodian si Lucius Humerius Pontic..."

In paralel cu municipiul se dezvolta si vicusurile (satele). intr-o inscriptie din anul 209 sunt mentionati veteranii cu statut de consistentes - cetateni romani care locuiesc in asezare, locuitorii careia sunt denumiti vicani.

Din a doua jumatate a sec. II si in special in sec. III raionul Dunarii Inferioare devine zona incursiunilor "barbare", incepute prin invaziile costobocilor, carpilor si gotilor. Dupa lupte crancene, gotii si carpii au reusit sa cucereasca Durostorum si cetatile inconjuratoare si sa aduca daune importante sistemului defensiv si economiei orasului.

Pe parcursul ultimelor decenii in cadrul sapaturilor arheologice au fost cercetate sectoare din zidurile cetatii legiunii XI Claudia si a sistemului de fortificatii din antichitatea tarzie, reteaua stradala de alimentare cu apa si canalizare, vile, constructii si locuinte romane, bai, cuptoare, constructii funerare etc. Este impresionant cavoul de la sfarsitul sec. III al unui important magistrat roman din centrul necropolei Durostorumului, asezat in sarcofag cu sceptrul de lictor, fibula din aur, inel si podoabe, centura din argint cu catarama aurita, sabii bogat ornate cu aur, argint si pietre pretioase si in cele din urma cu carul, decorat cu statuete de zei si animale, care nu are analog printre monumentele artei Romei tarzii. Exista zeci de inhumari bogate in sarcofage si cavouri din piatra din secolele III-IV cu podoabe pretioase si inventar funerar.

In timpul guvernarii lui Diocletian (284-305) si Constantin cel Mare (304-337) au loc modificari structurale profunde ale Imperiului Roman, care isi gasesc o reflectare puternica in viata economica, politico-militara, religioasa si spirituala a Durostorumului. La inceputul sec. IV sistemul de aparare a orasului este largit si intarit. Este restaurata fortificatia taberei legiunii, iar pe malul raului Dunarea a fost construit un castel bine fortificat sub forma de poligon cu port. intre tabara si castel s-a dezvoltat orasul antic tarziu, unde au loc mari demolari la sfarsitul sec. III si IV si constructia unor noi cladiri publice si particulare in cea de-a doua jumatate a sec. IV - V. Un semn al prosperitatii il reprezinta si inhumarile bogate din necropola, unde a fost descoperit cunoscutul cavou cu picturi murale. Este simptomatic faptul ca in aceasta perioada de viata a imperiului intensa si plina de inovatii, Durostorum se afla in atentia insusi imparatului Diocletian, care l-a vizitat a doua oara la 8 iunie 304. pe langa realizarea unor proiecte de constructii si administrative importante, vizitele imparatului ar fi putut fi cauzate si de procesele impotriva puternicei comunitati crestine din Durostorum. Orasul se transforma intr-un centru important al crestinismului timpuriu din Dunarea Inferioara, ceea ce explica si deschiderea unei catedre episcopale inca din anul 380. Prin afirmarea orasului drept catedra episcopala s-au impus modificari urbanistice. Astfel, aproximativ in centrul Durostorumului, intre tabara si castel, este inaltata o impunatoare bazilica timpuriu crestina cu trei naosuri cu o lungime de circa 35 m. La rasarit de aceasta este cercetata o impunatoare constructie publica (17х12 m) cu o sala impunatoare si absida, iar inaintea ei a fost descoperita o mica baie. Nu este exclus ca acesta sa fie palatul episcopilor din Dorostol sau resedinta guvernatorilor orasului in sec. V-VI.

Intre cea de-a doua jumatate a sec. IV si sfarsitul sec. VII Dobrogea si Durostorum au fost supuse unor invazii neincetate si au fost arena impactului dintre civilizatia antica tarzie si lumea barbara. in anul 376 in apropierea orasului au navalit sute de mii de goti, care peste doi ani au ruinat provinciile de rasarit ale imperiului si au incendiat Durostorum. Totusi, la sfarsitul sec. V orasul a reinviat, pentru a trai o noua inflorire sub Iustinian cel Mare (527- 565). Atunci fortificatiile au fost refacute si largite, viata concentrandu-se dupa peretii puternici ai castelului sub forma de poligon de pe malul Dunarii. Dupa Iustinian cel Mare, in sec. VI si la inceputul sec. VII, Dorostol devine avanpostul principal al imperiului impotriva avarilor si slavilor, care, totusi, in anul 578 este cucerit si distrus de avari si slavi. Conform descoperirilor monetare si altor surse, la sfarsitul sec. VI Dorostol (in sec. VI se folosea forma greceasca a denumirii Durostorum - Dorostol) este restaurat din nou, pentru a continua sa existe ca un avanpost al Bizantului in Dunarea Inferioara pana la venirea protobulgarilor la sfarsitul sec. VII, condusi de hanul Asparuh (680-701).