Catedrala Romano-Catolica Sf. Mihail

Catedrala Romano-Catolica Sf. Mihail, Alba Iulia

Ridicata in secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugandu-se ulterior doua nave in zona transeptului.
Cea mai importanta constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fara indoiala capela "Lazo", aflata pe latura nordica a catedralei, in interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice tarzii, avand cheia de bolta decorata cu blazoanele unor personalitati transilvanene.

Este cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, marcand apogeul romanicului tarziu, fiind un exemplu de seama al acestuia din Europa rasariteana. Arhitectura ei nu a fost niciodata imitata, doar cateva amanunte formale au fost copiate uneori.
inceputul constructiei trebuie plasat candva in secolul al XI-lea, mai probabil la mijlocul acestui veac si se prezenta ca si o bazilica cu trei nave si absida semicirculara la est. Aceasta prima faza se sfarseste odata cu atacul mongolilor in 1241, cand catedrala si cetatea sunt distruse. Sugestive pentru acest moment sunt relatarile calugarului Rogerius, viitorul episcop de Spalato (Split): "… am sosit la orasul Alba, unde n-am putut gasi nimic altceva decat oasele si capetele celor ucisi, precum si zidurile daramate si risipite ale bisericilor si ale palatelor pe care le stropise sangele crestinesc varsat cu imbelsugare."
O data cu 1246 cand cetatea inceteaza de a mai fi regala si este donata bisericii catolice, transformandu-se intr-o cetate episcopala, incepe reconstructia catedralei. Noua catedrala construita in "sistem legat", cu doua turnuri pe latura de vest, incadrand un atriu, cu transept si turn peste careu, cor cu absida semi-circulara si absidiole in dreptul transeptului, ca si plan este o noutate pentru Transilvania. in aceasta faza este refolosit cel mai vechi element sculptural romanic din Romania, provenit din faza anterioara, relieful de timpan Majestas Domini.

in 21 februarie 1277 sasii din Sibiu se rascoala impotriva unor taxe puse de episcopia de la Alba Iulia si navalesc in timpul slujbei, ucigand cca 2000 de oameni si incendiind catedrala.
Dupa acest moment apar elementele gotice. Portalul de pe latura de vest este realizat la sfarsit secolului al XIII -lea, pastrand elemente romanice, iar in prima jumatate a secolului al XIV-lea a fost ridicat corul gotic. Iancu de Hunedoara construieste etajele superioare ale turnului de sud-vest.
in 1512 se construieste capela Lázói, urmata in 1524 de capela Várday care au dat tonul Renasterii in Transilvania.
intre 1565 - 1715 biserica trece in administrarea calvinilor, iar in acest context sunt distruse de catre noii proprietari decoratiile interioare. Totusi astazi se mai pastreaza parti din pictura in transeptul sudic, in adancimea glafului ferestrelor, de influenta italiana, datate in prima jumatate a secolului al XIV -lea, iar in absida colateralei nordice 4 sfinti identificati doar al treilea Sf Andrei si al patrulea Sf Eremit Anton, pictati la inceputul secolului al XVI -lea.
intre 1601 si 1603 catedrala este jefuita in mai multe randuri, iar turnul din partea de sud-vest este incendiat. Principele Gabriel Bethlen reface turnul si ridica ultimul etaj cu cornisa renascentista.
Dupa 1715 odata cu consolidarea stapanirii austriece in Transilvania, catedrala trece din nou in administrarea bisericii romano-catolice, apar elementele baroce si se construieste sacristia (1728). Lacasul de cult este inzestrat cu o orga din 1877 avand 2209 tuburi, functionala si astazi.

Catedrala adaposteste monumente funerare din epoca goticului, renasterii si barocului. Printre cei inmormantati in catedrala amintim pe Iancu de Hunedoara (†1456), Ioan Miles (†1442) frate sau, Ladislau (†1456) fiul cel mare, Regina Isabella (†1559) si Principele Ioan Sigismund(†1571), principii Andrei Bathory (capul †1599), stefan Bocskai (†1609), Gabriel Bethlen (†1629), Gheorghe Rákóczi I (†1648), cardinalul Gheorghe Martinuzzi (†1551), primul arhitect al cetatii bastionare Alba Carolina Giovanni Morando Visconti (†1717) etc.

Vechime: sec. XIII-XVI