Localitate & Destinație Documentată

Barlad

Barladul, straveche vatra de cultura romaneasca, a fost considerat printre primele asezari din Moldova. Dupa unele informatii din cronicile rusesti, localitatea data din secolul al XII-lea, punct de vedere imbratisat de unii istorici romani si straini. Cu certitudine s-a dezvoltat, dupa slabirea dominatiei Hoardei de Aur, la sfirtitul secolului al XIII-lea si prima jumatate a secolului al XIV-lea, o asezare pe valea Barladului ca important centru comercial si vamal, asa cum o demonstreaza sapaturile arheologice si, mai ale, documentele interne, emise in primele decenii ale secolului al XV-lea, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (28 iunie 1401, 6 octombrie 1408), dar si documentele diplomatice (Tratatul de la Lublau din 1412 si lista cu delegatii la consiliul egumenic de la Constanta / Baden, datorata lui Ulrich van Richental, din 1415). Localitatea a prosperat sub domnitorii Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, ceea ce a determinat fixarea Barladului ca centru vamal (1408) si resedinta a Marii Vornicii a Tarii de Jos a Moldovei (prima jumatate a secolului al XVI-lea) statut mentinut pana in secolul al XVIII-lea. Dintre marii vornici unii vor deveni domni, precum Ieremia Movila, Vasile Lupu, Gheorghe Ghica sau mari carturari precum Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin s.a. Dintre ilustii calatori straini care au lasat informatii pretioase despre demografie, structura sociala, spiritualitatea ecleziastica, aspectul edilitar al Barladului medieval amintim pe episcopul Bandini (1646), diaconul Paul de Alep (1652), Evilia Celebi (1657), Vito Pilutio Vignanelo s.a. Membrii familiilor Sturdza, Miclescu, Palade, Costachi, detineau importante mosii in zona Barladului si dregatorii in stat. Numarul populatiei a crescut de la 5.000 delocuitori la inceputul secolului al XIX-lea la 25.218, la sfirsitul aceluiasi secol. Barladenii si-au adus o contributie valoroasa la marele evenimente politice materializate in formarea statului national Romania (1859), obtinerea Independentei (1877) si Marea Unire (1918). Epoca moderna a avut consecinte pozitive si pentru orasul Barlad, sub aspect economic, social-politic, dar mai ales cultural-edilitar. Barladul secolului al XIX-lea, a dat doua mari personalitati politice, legate de destinul noului stat roman ce se faurea si consolida : Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domnitor al Romaniei moderne si Manolache Costache Epureanu (1820-1880), fost prim-ministru, ministru, diplomat, organizatorul Partidului Conservator. Se constiuia treptat si o intelectualitate care isi va aduce o contributie importanta la crearea primelor institutii de invatamant si cultura, unitati sanitare, structuri militare, politice si juridice. Acum se pun bazele invatamantului barladean : scoli primare, gimnaziale si liceale, dintre care se disting Liceul "Gh. Rosca Codreanu", provenit dintre care se disting Liceul "Gh. Rosca Codreanu", provenit din Clasul latin Codreanu (1846), transformat in Gimnaziu (1858) si Liceu (1864) ; Scoala Normala (1870), fondat la initiativa profesorilor Ioan Popescu, Stefan Neagoe, s.a. Se organizeaza sistemul sanitar dupa 1832 si intra in functiune noul edificiu al "Spitalului Barlad si Elena Beldiman", gratie unui grup de intelectuali barladeni, in frunte cu doctorul Constantin Codrescu, la 26 aprilie 1881; se intemeiaza primele tipografii ("Unirea", Tipografia lui N. Catzafany, Tipografia lui Sigismund Munteanu, Tipografia Comerciala s.a. ); se afirma presa barladeana "Semanatorul" (1870-1876), "Barladul", "Paloda", "Vocea Tutovei", etc. ; se impun reviste precum "George Lazar" (1887), din initiativa profesorului Solomon Halita, "Tribuna Pedagogica" si "indrumari Pedagogice", "Analele Spitalului Barlad si Elena Beldiman" (1891-1911), " Almanahul Palodei", "Paloda literara" sub directia poetului D. Nanu ; "Fat Frumos" (1904) revista grupului celor cinci scriitori (George Tutoveanu, Dimitrie Nanu, Athanasie Mandru, Corneliu Moldovanu si Emil Garleanu), "Ion Creanga" (1908), revista initiata de cunoscutii folcloristi Tudor Pamfile si Mihail Lupescu, sustinuti de Ioan Antonovici si George Tutoveanu ; prima revista istorica din zona Miron Costin (1913) s.a.
OLTEA RASCANU GRAMATICU

Obiective Turistice & Monumente

39 fișe documentate • Pagina 2 din 2

Barlad

case-memoriale

10.0 / 10

Casa Ioan Dumitrescu

Adresa Casa Ioan Dumitrescu: Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 4, Barlad.

📍 GPS: 46.232198,27.668465

Barlad

Obiective Turistice & Monumente

Casa Ioan Dumitrescu

Casa Nationala Stroe S. Belloescu

Casa Saraga

Casa Silvian

Casa Sturdza

Casa Teodor Cerchez

Casa Tuduri (Casa Monu si Darabana)

Centrul Cultural Mihai Eminescu

Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu (Liceul de Baieti Gheorghe Rosca Codreanu)

Galeria de Arta Nicolae Tonitza

Gradina Zoologica Barlad

Liceul de Fete Iorgu Radu

Liceul Teoretic Mihai Eminescu

Muzeul Vasile Parvan

Pavilionul Expozitional Marcel Guguianu

Podul Verde

Protoieria Barlad (Casa Greceanu)

Spitalul Municipal de Urgenta Elena Beldiman (Sanatoriul TBC Barlad)

Teatrul Victor Ion Popa