Turnul - clopotnita Sfantul Nicolae
Turnul - clopotnita Sfantul Nicolae, Lugoj
Turnul - clopotnita "Sfantul Nicolae" (Turnul fostei Biserici Sfantul Nicolae) este cel mai vechi vestigiu lugojean; acest turn a apartinut fostei biserici - manastire "Sfantul Nicolae".Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn apartinuse fostei biserici-manastire "Sfantul Nicolae", ctitorita - dupa toate probabilitatile - la cumpana secolelor XIV - XV; anterior, va fi existat un sfant lacas din material perisabil (lemn). Trecand prin vremuri grele si suferind degradari, biserica a fost cel putin de trei ori renovata. Cea mai temeinica restaurare este terminata in 1726 de catre administratorul-sef al districtelor Lugoj, Caransebes si Lipova, romanul ortodox Ioan Rat, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej ii adauga si turnul pe latura apuseana, cu temelia din caramida, avand volutele laterale in baroc, original si reusit amplasate.
Pe fatada acestuia s-au incastrat intr-un chenar adecvat chipul Sfantului Nicolae in basorelief, datat din secolul al XVII-lea, iar in registrul de jos o piesa heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LESIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHEDIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICT(U)UM LUGOS, CARANSEBES ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726 DIE 19(A) JUNII".
- De notat ca cel mai vechi inventar pastrat, din 1775, mentioneaza numele a 9 din 14 carti romanesti aflate in dotarea bisericii - Evanghelie (1746), Liturghier (1767), Apostol (1743), Biblie (1688), Pravila (1652), Octoih (1774), Noul Testament (1648) etc., tiparite la Ramnic sau la Bucuresti, cu exceptia unora - marturii limpezi ca se slujea deja in romaneste. Acelasi inventar mai enumera odajdii preotesti, vase de argint, lemn, fier sau aurite, cruci ferecate, doua clopote s.a. Un loc insemnat au ocupat in viata duhovniceasca a parohiei, slujitorii altarului. Un document din 1717 vorbeste de protoprezbiterul Lugojului fara sa-l denumeasca. in acelasi secol XVIII intalnim numele protopopilor: Spasoe (+1751), Petru Popovici (+1778) si al mai multor preoti.
Si acum cateva cuvinte despre cimitirul din jurul bisericii. Dupa cum se stie, la romani mai cu seama, era un obicei stravechi de a se ingropa mortii in jurul cinstitelor lacasuri. Scriptele bisericesti din 1791 amintesc de cel mai batran cimitir, care a fost in "ocolul" bisericii mici, cu numeroase cripte si o gropnita sub cladire. Cand s-a pus problema ridicarii noii biserici cu doua turnuri, cunoscuta astazi sub numele de Catedrala Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului" (1759), forurile superioare conditionau aprobarea cererii pentru zidirea ei ca inhumarea decedatilor sa nu se mai faca in curtea bisericii, ci afara de oras. Lugojenii au staruit, dar rezolutia n-a fost pozitiva. De adaugat ca in 1836, cand s-a initiat trecerea la "unire" (cu Roma), putinii ei aderenti au solicitat autoritatiilor, in vederea cultului, biserica mica. Ortodoxii au opus rezistenaa, incat la 1837 se va decide ca in continuare lacasul sa ramana locuitorilor de rit grecesc, neuniti cu Roma: "...Graeco non unito ritui incolis Lugosiensibis reliquandam esse", raspuns similar cu cel din 1843. intre 1843 - 1854 unitii din Lugoj isi construiesc o catedrala in chiar centrul istoric al Lugojului si astfel disputa ia sfarsit. in anul 1879, in urma dispozitiilor primite, biserica va fi demolata, dainuind doar turnul-clopotnita.