Pestera Cioclovina Uscata
Pestera Cioclovina Uscata, Bosorod
Starea de conservare: Rezervatie naturala speologica, cu galerii de clasa B si A (rezervatie Stiintifica cf HCJ 452/1979 si monument UNESCO). Declarata rezervatie stiintifica de catre Academia Romana din 1955.Localizare: Pe teritoriul Comunei Bosorod, Satul Cioclovina. Intrarea naturala se afla in versantul estic al Vaii Scobina si fata nordica a Dealului Arsului, la o altitudine absoluta de 770m si la o altitudine relativa de 80 m fata de Pestera Ciclovina cu Apa.
Istoric: Pestera Ciclovina Uscata este una dintre primele descrise din Ardeal, fiind mentionata in 1873 alaturi de Pestera Ponoraci, de catre Costo I. in 1928 incepe xploatarea guanofosfatului, Dr. Schadler publicand un studiu asupra depozitului speleal. Pentru usurarea exploatarii s-a sapat galeria antropica prin care pestera este legata de terasa Ciclovina. Mentionam ca Ciclovina Uscata a fost a doua pestera in lume in care sa exploatat guanofosfat, grosimea zacamantului atingand pe alocuri 15 m, cu un continut mediu de fosfat de 12%. intregul depozit a fost estimat la 50.000 t., din care s-au exploatat cca. 30.000t, excavadu-se aproape intreaga suprafata a sedimentului pe o grosime de 8 si 9 m, in timp de doi ani. in timpul exploatarii s-a gasit un craniu de femeie, in varsta de 30-40 ani, de tip Homo sapiens fossilis, rasa Predmost, datata de C.S. Nicolaescu in aurignacianul mediu, respectiv W2 (B. Jungbert, 1978) si numeroase oase de urs. Pestera Cioclovina Uscata prezinta urme ale locuirii umane, vechi de peste 26000 ani, cand Homo Sapiens imparsea habitatul subteran cu Ursus Speleaus. Exploatarea guanofosfatului a fost reluata in perioada 1986 si 1989. Numele pesterii figureaza
In lista monumentelor UNESCO datorita existentei aici a unui mare depozit de guano-fosfat si a craniului de om primitiv.
Cavitatea are o lungime totala de aproape 2 km si o denivelare de 126m. Poate fi vizitat tunelul antropic prin care altadata intrau vagonetii ce transportau guano-fosfat. Intrarea naturala este greu accesibila.
Pestera Cioclovina este una dintre cele mai importanta pestera a bazinului si pentru descoperirile exceptie: cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din Romania, un nou mineral fosfatic Ardealitul (aici au fost descoperite patru strate paleolitice suprapuse), depozitele de guano, etc.
Localizare pestera Cioclovina: la izvoarele Vaii Lucanilor, in localitatea Cioclovina, comuna Bosorod,judetul Hunedoara.
Aceasta localie a devenit una dintre cele mai deosebite, datorita existentei unui cristal de 113 cm.
Formele deosebite de coroziune sunt redate prin tuburi de presiune cu diametru de pana la 5 metri, marmite de tavan si de perete, precum si prin Marea Septa de Tavan, 6 metri).
Initial pestera avea o lungime de 763 metri, astazi are 2002 metri.