Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina

Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina, Petrila

Aria naturala este situata in Muntii sureanu (o grupa muntoasa a Muntilor sureanu-Parang-Lotrului, apartinand lantului muntos al Carpatilor Meridionali), in partea sudica a judetului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Bosorod, Banita, Orastioara de Sus si Pui.

Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost declarat arie protejata prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)[4] si se intinde pe o suprafata de 38.184 hectare.
Din anul 2007 este protejat atat ca propunere de sit de importanta comunitara[5], cat si ca arie de protectie speciala avifaunistica[6] pentru reteaua ecologica europeana Natura 2000, in vederea conservarii habitatelor naturale si a speciilor de plante si animale salbatice de interes comunitar.
Scopul crearii parcului natural este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si culturala, cu o mare diversitate biologica.
Parcul natural cuprinde intre limitele sale sase din cele mai spectaculoase rezervatii naturale ale judetului Hunedoara: Complexul carstic Ponoraci-Cioclovina, Pestera Tecuri, Pestera sura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Pestera Bolii
Totodata aici se afla siturile arheologice aflate in Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costesti, Blidaru, Luncani-Piatra Rosie si asezarile etnografice autentice din Platforma Luncanilor.
Incepand din anul 2004 Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina are administratie proprie.

Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina prezinta o zona montana (incadrata in bioregiunea alpina a Muntilor sureanu si continentala a Depresiunii Hategului) cu o gama floristica si faunistica diversa, exprimata atat la nivel de specii cat si la nivel de ecosisteme terestre.
Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene, Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la campie si din etajul montan pana in cel alpin, Fanete montane, Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi si Pesteri in care accesul publicului este interzis; ce conserva si adapostesc o mare varietate de flora si fauna specifice lantului carpatic al Meridionalilor.