Moieciu - obiective turistice Moieciu

Moieciu, Judetul Brasov

Comuna Moieciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Teritoriul administrativ al comunei cuprinde culmile joase din zona localitatilor Moieciu de Jos, Cheia, Moieciu de Sus, cu inaltimi cuprinse intre 800-2100 m (Drumul Carului, Magura, Pestera), ingloband inclusiv inaltimi de 2238 m (vf. Piatra Craiului - 1887 si vf. Bucegi).
Comuna Moieciu, alcatuita din satele: Moieciu de Jos (unde este sediul administrativ), Moieciu de Sus, Magura, Cheia, Pestera si Drumul Carului, ocupa zona centrala a platformei Bran, componenta a culuarului Bran - Rucar, marginita la est de Muntii Bucegi si la vest de Muntii Piatra Craiului.Relieful anterior al platformei se prezinta ca o imensa suprafata de modelare, desfasurata sub forma de culmi palmate cu altitudine de cca. 300 m la Moieciu de Sus si Magura, care coboara, treptat, pe directia sud-vest-nord-est pana la mijlocul de 800 m in Valea Moieciului. Teritoriul Moieciului este strabatut de doi vai principale, comparativ cea mai evoluata din intreaga Platforma Bran si Valea Zbarcioarei, caracterizate prin prezenta a doua niveluri de terase in lungul lor, care au permis intemeierea asezarilor omenesti de vale, precum si o serie de vai secundare, mai putin favorabile locuirii. Raul Moieciu, care isi are obarsia in Masivul Bucegi are ca principal afluent Zbarcioara si o serie de vai secundare: Valea Lunga, Paraul Jingulestilor, Valea Livezii, Valea Ursului, Valea Pescarului, Valea cu Calea, vai care sunt in acelasi timp artere de legatura cu vetrele de sat de pe muchiile dealurilor.Temperatura medie anuala variaza in jurul valorii de 6 grade Celsius in locurile mai joase si coboara pana la 5 grade Celsius in locurile mai inalte ale Magurii.Pe teritoriul comunei Moieciu s-au facut descoperiri arheologice care atesta locuirea acestui spatiu inca din epoca paleolitica . Astfel in Pestera"liliecilor " din satul Pestera si in Pestera din Valea Coacazii situata la hotarul cu satul Sirnea au fost scoase la iveala piese, mai ales de silex caracteristice paleoliticului mijlociu si paleoliticului superior. in urma cu trei decenii, pe interfluviul Drumul Carului, in locul numit de catre localnici "La cetate" au fost descoperite piese datand din epoca neolitica (varf de lance, fragmente ceramice etc.), alaturi de numeroase vestigii romane, printre care un splendid vas de libatii pe care sunt stantate sapte reprezentari ale zeului Dionisos tanar.Continuitatea de locuire a spatiului pe care se afla comuna Moieciu este atestata de ceramica dacica, modelata cu mana, precum si fragmente ceramice din epoca postromana, din secolele III - IV d.C, descoperita in siturile arheologice amintite si care fac plauzibila existenta unei asezari de proportii mult mai mari in zona - dupa cum sustine arheologul brasovean Florea Costea.Numeroase marturii toponimice, lingvistice si etnografice atesta continuitatea de locuire a acestui spatiu si in perioada secolelor IV - XIV pentru care nu exista documente scrise si numai practicarea pastoritului cu termenii de origine dacica care denumesc instrumentarul si produsele pastorale, precum si portul popular al locuitorilor moieceni, identic cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian, constituie marturii incontestabile ale acestor realitati istorice in care forma de organizare a oamenilor a fost obstea sateasca, iar raporturile dintre membrii obstei erau reglementate de legi nescrise, de"obiceiul pamantului".Mentiunile documentare cu satele branene apar mentionate in documente abia la 1729 atunci cand administratia austriaca avea interesul sa stranga "darile" de la fiecare cap de familie . in acest an, intr-o "lista a colibasilor" braneni sunt mentionate si satele : Moieciu de Jos, Coacaza(Pestera), Valea Lunga(Cheia), Zbarcoiara(azi parte de sat a Moieciului de Jos), Moieciu de Sus. Satul Magura apare consemnat in documente abia in 1869, darn u pentru ca nu exista ci pentru ca veniturile din acest sat nu erau semnificative pentru visteria Imperiului Austriac.Pana la 1848 satele moecene, alaturi de celelalte sate branene aveau statutul de "sate supuse sau dependente de orasul Brasov" si sunt intalnite in documente sub numele de "divizii".Prin desfiintarea iobagiei la 1848 si locuitorii satelor branene devin liberi si treptat isi vor redobandi proprietatile.Satele branene intra sub incidenta reglementarilor administrative de stat si vor cunoaste diferite arondari ; pana la 1872 cand se formeaza doua comune branene: Branul de Jos si Branul de Sus din care fac parte si satele actualei comune Moieciu.in anul 1885 in vremea marii reforme administrative satele Moieciu de Jos cu catunul Cheia, Moieciu de Sus, Magura si Pestera s-au constituit in "comune politice" cu administratie proprie pana in 1924 cand printr-o noua impartire administrativa toate satele branene vor forma o plasa distincta a judetului Brasov, numita Plasa Bran.