Mera

Mera, un sat majoritar maghiar continua sa pastreze traditiile stravechi si portul popular in ciuda globalizarii care face sa para orice traditie ca fiind un lucru demodat.

in Mera, duminica vezi tarancile cu portul popular, frumos colorat de care sunt mandre si in acelasi timp bucuroase sa mai apara in vreo poza a unui turist. Biserica Reformata, de secol XIII a trecut printr-un incendiu devastator in 1847 din care a mai ramas doar zidul estic, dar acum si-a recapatat frumusetea de altadata.

Aproape de Biserica se afla Muzeul Bivolului, aflat in grija domnului Varga Gyorgy, fostul director al scolii din sat. in Mera, incepand cu secolul XIX a fost introdus bivolul, un animal de povara, inteligent, foarte atasat de stapan si cu un lapte foarte gustos. Apropierea grajdului de casa se explica prin afectiunea reciproca aratata si de stapan pentru animalele sale. in sat daca va invita un satean sa gustati bucatele locale nu ezitati, veti fi placut surprinsi, majoritatea produselor fiind din ograda proprie, iar cozonacul cu unt de bivolita este absolut delicios.

Pe langa un mic muzeu etnografic patronat de doamna Kelemen Ana de la magazinul aflat in apropiere puteti cumpara produse de artizanat locale, in sat existand inca pielari, pantofari, pietrari, mestesugari in pictura pe lemn sau lucrul cu margelele precum si croitorese. Tanara generatie atat din sat cat si din imprejurimi participa activ la confectionarea obiectelor traditionale, astfel mestesugurile locale avand un viitor asigurat.

Calatorul cu spirit de aventura poate face o drumetie pana pe Dealul Cetatii, unde au fost gasite vestigiile unui punct de observare de la inceputul Evului Mediu. Tot pe deal este si rezervatia fosilifera cunoscuta si ca Stratele de Mera. Locul impresioneaza prin prezenta intr-un numar mare al cochiliilor vechi de milioane de ani din perioada oligocena. Un alt loc bun de explorat este paraul din capatul strazii Berek, afluent al Merei. in trecut pe acet parau au fost amenajate o serie de cascade si mici baraje cu scopul de a regulariza debitul apei. Peisajul surprinde prin salbaticie, fiind putin atins de civilizatie, in aval nefiind nicio cumunitate, astfel calea de urmat fiind direct cursul de apa.

In drum spre casa, o plimbare prin sat scoate la iveala maiestria cu care au fost sculptate portiile sau au fost decorate casele. Chiar daca esti intr-o comunitate majoritar maghiara, localnicii stiu romana si multi se descurca si in engleza, primind vizita unor oaspeti inclusiv din indepartata Japonie. Nu ezita sa comunici cu satenii, ai multe de invatat de la ei, iar satul si satenii au multe de oferit.