Manastirea de calugari Uspenia

Manastirea de calugari Uspenia, Slava Rusa

Manastirea de calugari "Uspenia" (3 km sud-vest de satul Slava Rusa) a fost infiintata candva in sec. XVIII de un grup de credinciosi din Slava Rusa, care au construit mai sus de sat o bisericuta de lemn si s-au retras sa traiasca acolo. Manastirea a fost, incepand cu anul 1848, sediu episcopal, sub autoritatea mitropolitului de la Fantana Alba (Moldova) si, ulterior, sediu mitropolitan. In a doua parte a sec XIX biserica de lemn a fost inlocuita de una de zid, sfintita la 1883, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (Uspenia).
Numarul calugarilor a crescut simtitor in timp, astfel incat, catre anul 1843, acestia ii cer cer sultanului Abdul-Azis sa le acorde unele privilegii, printre care si scutirea de dari. Firmanul emis in acest sens, in 1851, a fost recunoscut si intarit de sultanii urmatori, fapt ce a determinat o efervescenta a vietii monahale, astfel incat in 1877, la Manastirea Uspenia erau inregistrati 200 de calugari.
Dupa integrarea Dobrogei la statul roman, in ciuda faptului ca vechile privilegii, au fost pastrate, nuamrul calugarilor a scazut simtitor, ajungand la numai 60 la inceputul veacului XX, pentru ca in zilele noastre sa traiasca doar 9 calugari.
An de an, hramul manastirii-28 August-Uspenia (Adormirea Maicii Domnului)-prilejuieste strangerea laolalta a comunitatii lipovenesti din tara si strainatate.

Istoric Manastirea de Calugari "Uspenia": in sec. al XVll-lea se produce "raskolul" in Biserica Ortodoxa Rusa ca rezultat al reformei patriarhului Nikon, pe timpul domniei tarului Alexei Mihailovici, cand rusii staroveri (pastratori ai credintei vechi) au fost denumiti in mod eronat "raskolnici, schismatici" (denumiri pe care nu le acceptam). in sinodul Bisericii intrunit in 1654 au fost adoptate urmatoarele modificari: semnul crucii cu doua degete sa se faca cu trei, osana Alliluia sa se repete de trei ori si nu de doua, miscarea in jurul analogului din Biserica (pupitrul pe care se aseaza Evanghelia) sa se faca nu dupa directia de rotatie a soarelui ci invers, in loc de Isus sa se scrie Iisus, proscomidia sa se faca pe cinci prescuri in loc de sapte, etc.
Protopopul Avvakum, una dintre cele mai luminoase personalitati spirituale din acea vreme, nefiind de acord cu aceste modificari, a fost ars pe rug in 1682. intre 1675-1695 sunt arsi pe rug peste 20000 de oameni. in clipe de disperare, impotrivirea fata de tarism s-a manifestat si prin exodul credinciosilor de rit vechi in codri, in tinuturi cat mai indepartate si chiar peste granita, in alte tari.

Se preconizeaza ca pe la sfarsitul sec. al XVll-lea, un grup de calugari credinciosi rusi s-a stabilit in nordul Dobrogei de astazi, care pe vremea aceea era sub dominatie turca, si, mai precis, in valea dintre satele Slava Rusa, Slava Cercheza si Fantana Mare (fostul Bajbunar), numita Valea Bajbunarului. Aici au gasit zona propice supravietuirii cat si pastrarii in bune conditii si siguranta a credintei ortodoxe de rit vechi si a culturii proprii. La inceput, au trait ascunsi in padure, locuind in colibe si hrube. Venirea si asezarea lor in aceasta vale se preconizeaza a fi intre anii 1680-1769, cand este construit si primul lacas de inchinaciune. Staret la acea vreme era ieromonahul Evfrosin, era de fapt si preotul manastirii. Acesta va muri la scurta vreme, iar manastirea rusa ortodoxa de rit vechi (nu stil vechi) va ramane fara preot multa vreme, pana in anul 1846 cand rusii lipoveni si-l vor alege ca mitropolit pe fostul mitropolit al Bosniei, care era fara eparhie la acea vreme, AMBROSIE. Acesta a hirotonit foarte multi preoti si episcopi pentru credinciosii ortodocsi de rit vechi din Romania.
De la inceputuri si pana in prezent, manastirea se autogospodareste. Ocupatia la acea vreme ca si acum a calugarilor este - MOLITVA, rugaciunea de zi de zi, apoi activitatile administrativ-gospodaresti.

In manastire exista doua biserici: Biserica mare cu hramul "USPENIA", care in traducere inseamna "ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFaNTA MARIA)", sarbatorit pe 28-29 august (stil nou), adunandu-se pelerini de pe intregul teritoriu romanesc si nu numai.
Biserica a fost sfintita in 1883 de catre cel de-al treilea ierarh al manastirii, arhiepiscopul Irinarh.
Cea de-a doua biserica, mai mica (biserica de iarna) cu hramul "SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL" a fost sfintita in anul 1860 de catre cel de-al doilea mitropolit al nostru, Kiril, si de episcopul local Arcadie al ll-lea. Hramul este sarbatorit pe 21 noiembrie (stil nou). Amintim ca in ziua de 29 august, de hramul "USPENIA", se sfinteste apa in manastire si se spala sfintele moaste.

De la infiintarea manastirii si pana in prezent toate slujbele sunt tinute in slavona bisericeasca.
Ierarhii care au trait in acest sfant lacas au fost: arhiepiscop Arcadie l - hirotonisit in 1848, episcop Arcadie al ll-lea - din 1854, arhiepiscop Irinarh - din 1869, episcop Leontie - din 1906, episcop Nicodim - din 1919, episcop Savatie - din 1927, episcop Vladimir - din 1951, episcop Ioasaf - din 1959, episcop Ambrozie - din 1960, episcop Leonid - din 1981, arhiepiscop Flavian - hirotonisit in 2000 (conducatorul actual al manastirii si totodata arhiepiscopul Eparhiei Slava).
Hirotonindu-l pe Arcadie l ca arhiepiscop, mitropolitul Ambrosie declara sediul manastirii ca fiind si sediu arhiepiscopal al Slavei, care va rezista pana la arhiepiscopul Irinarh, dupa care devine iar episcopie. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, din anul 2000, isi recapata forma initiala.

In ziua de astazi se depun mari eforturi pentru pastrarea averii manastiresti, pentru renovarea si infrumusetarea acesteia. Arhidiaconul Tavrion, originar din loc. Jurilovca, jud. Tulcea, a avut stranse legaturi cu rusii care l-au ajutat la acea vreme cu aur si bani, reusind sa amenajeze manastirea. in acea vreme putea construi manastirea din aur, dar a fost tradat si marea lui bogatie a fost pradata, iar el s-a ales cu o moarte groaznica. Ca amintire, ne-au ramas de la el vechile chilii, clopotele si sediul episcopal, al carui stapan a fost el personal.
Protectorii manastirii noastre de rit vechi (nu de stil vechi) o reprezinta moastele Sfintilor mucenici Dada, Gavedae, Cazdoe si Gargal, copiii si rudele imparatului persan Samporie, sarbatoriti pe 29 septembrie (stil vechi) - 12octombrie (stil nou), zi cand se spala sfintele moaste.