Drumul Fructelor

Drumul Fructelor, Judetul Prahova

"Drumul Fructelor" are sediul principal in comuna Drajna, titular al proiectului fiind Consiliului Judetean Prahova. Este realizat pentru promovarea potentialului turistic al Romaniei.

Traseul, cu o lungime de 64 de kilometri, ce leaga 18 localitati (Adunati, Breaza, Poiana Campina, Cornu, Campina, Teleaga, Scorteni, Brebu, Dumbravesti, Varbilau, Alunis, Slanic, Teisani, Valenii de Munte, Drajna, Posesti, Batrani, Starchiojd), include 28 de popasuri turistice si strabate zona colinara a judetului Prahova. in aceste locuri exista o indelungata traditie a cultivarii pomilor fructiferi, iar livezile, peisajele rurale deosebite, rezervatiile naturale, monumentele naturale, dar si cele antropice (muzee, bai sarate, obiective de arta) contribuie si ele la o petrecere placuta a vacantei calatorului.

Aflat in nordul judetului, strabate de la nord la est mai multe localitati, aceasta ruta avand ca scop facilitarea dezvoltarii zonei de nord a Prahovei, recunoscuta si renumita ca fiind una producatoare de fructe.
Acest drum leaga intre ele cincicsprezece localitati prahovene si puncteaza 28 de popasuri turistice. Pe "Drumul fructelor", turistul intra in lumea comunitatii satesti, participa la sarbatorile si obiceiurile locului, intra in atelierele mestesugarilor unde invata cate ceva din arta acestora, colinda dealurile si livezile. Frumusetea patrimoniului natural, istoric si arhitectural se imbina armonios. Cazarile in gospodariile traditionale si popasurile pentru degustari de produse specifice, participarea la actiuni specifice locului - culesul fructelor, prepararea vinului sau tuicii, prepararea dulceturilor, culegerea plantelor de leac sunt cartea de vizita a locurilor si invitatia la o aventura in miezul naturii.

Pentru iubitorii de povesti, am selectat din toate legendele propuse de "Drumul fructelor"doua:
"in mitologia romana, Pomona este o divinitate venerata ca Patrona Pomorum, mai exact, stapana fructelor; este zeita protectoare a recoltelor si in special a pomilor fructiferi. Chiar numele zeitei este o referinta evidenta asupra a ceea ce patroneaza ea (pomum din limba latina, inseamna fruct). Totusi, in scrierile mitologice, despre aceasta zeita se vorbeste mai mult datorita iubirilor sale pentru mai multe divinitati agreste (rustice, pastorale): Pan, Picus, Vertumnus, Silvanus. De fapt acesti zei se indragosteau cu totii de Pomona, ea preferand sa-si indrepte atentia spre muncile campului, refuzand frumoasele daruri ale Afroditei. Legenda spune ca Vertumnus, dupa o curte asidua, este singurul care a reusit, in cele din urma, sa-i infranga rezistenta. Se credea ca Vertumnus (sau Vortumnus) avea legatura cu schimbarea anotimpurilor si toate transformarile lumii vegetale, ce fac ca o floare sa devina fruct. Fiind indragostit de Pomona, Vertumnus a incercat sa o cucereasca in toate felurile, luand diferite infatisari. in cele din urma, tot transformandu-se, a reusit sa ii fure inima si sa o faca sa il accepte, sub propria-i infatisare - aceea a unui barbat aflat in floare tineretii. Drept rasplata, din partea zeitei Pomona, pentru ca era un ocrotitor al gradinilor si al muncilor agricole, lui Vertumnus i se aduceau ofrande din roadele campului si in special din cele ale gradinii. El primea primele fructe si primele flori ale arborilor cultivati. in Metamorfoze, Ovidiu scria despre acesta "Mana nu-i e ocupata cu armele, ci cu cutitasul cu varf intors, cu care taie lastarisul de prisos si strange ramurile ce se intind in toate partile". Atat de mult o iubea pe Pomona!"

Cand voi trece pe langa un pom curatat si ingrijit voi sti ca Pomona si Vertumnus si-au oferit dragostea unul altuia, iar atunci cand voi vedea un pom lasat de izbeliste, pe care nimeni nu-l ingrijeste, voi visa la regasirea celor doi...
Cealalta legenda, si aceasta tot una a dragostei, este ceva mai amuzanta, si mai putin romantica. Ea are ca personaje un tanar, o tanara, o zeita si trei mere.

"Atalanta, o tanara cu puteri speciale, din mitologia greaca, alergatoarea cu picioare inaripate, promite sa-i fie sotie doar aceluia care o va putea intrece in cursa. Pretul unei curse pierdute era chiar moartea. Toti aceia pe care Atalanta ii invingea erau ucisi. Cu ajutorul Afroditei, zeita dragostei, tanarul Hippomenes (sau Melanion) reuseste sa castige cursa si mana Atalantei. in timpul cursei, Afrodita a lasat cele trei mere de aur ale Hesperidelor, sa cada unul cate unul. Atalanta, tot oprindu-se sa le culeaga, a pierdut cursa si i-a devenit sotie lui Hippomenes. Mai tarziu, datorita unor ofense, cei doi sunt transformati in lei."

Primavara, vara, toamna. De la floare la fruct:
Circuitul acesta vrea sa arate calatorilor si un alt fel de turism, decat acela montan cu care ne-a obisnuit judetul Prahova. Partea de nord a sa este una conacrata culturii de pomi fructiferi, in regim traditional, dar si intensiv, fiind o importanta zona producatoare de fructe (la Valenii de Munte, cel mai mare combinat de sucuri de fructe din Europa de Sud-Est, va valorifica productia de mere, prune, zmeura, afine, mure, caise si piersici ce este colectata din intreg judetul, astfel incat nimic din ceea ce se recolteaza sa nu se piarda).

"Traversand cele 18 sate, de la nord spre est, drumetul descopera comunitatile satesti, se poate caza in gospodarii traditionale, participa la sarbatori si obiceiuri ale locului, invata tot felul de activitati mestesugaresti direct in atelierele mestesugarilor - afland in acest mod si din secretele artei traditionale, colinda dealurile si livezile cu pomi fructiferi, poate degusta sau cumpara produse specifice direct de la sateni, participa la culesul fructelor, prepararea dulceturilor, a vinului sau a tariilor traditionale (tuica sau palinca), poate culege plante medicinale - de leac, intreaga aventura dezvaluindu-i frumusetea unei vechi vetre de istorie romaneasca."