Castelul Karolyi

Castelul Karolyi, Carei

Orasul Carei asezat intr-o zona de campie, dispune de un castel care este unic in felul sau in judetul Satu Mare. Monumentalitatea cladirii, frumusetea parcului si privelistea minunata din bastionul castelului lasa o impresie de neuitat vizitatorilor.
Numele Careiului apare in documente scrise incepand cu anul 1320, sub denumirea de "villa Karul". Ca resedinta a familiei nobiliare Karolyi, in aceasta localitate incepand din secolul al XIV-lea exista intarituri cu scopul de aparare impotriva atacurilor inamice. Karolyi L. Laszlo construieste o casa intarita in anul 1482, pe locul actualului castel, constructie care a starnit impotrivirea nobililor din comitatul Satmar, dar prin interventia regelui Matei Corvin edificiul totusi a fost ridicat. Pentru a curma desele incursiuni ale cetelor turcesti, in anul 1592 Karolyi Mihaly construieste o cetate, care de-a lungul secolelor a rezistat atacurilor inamice. Cladirea veche a fost inconjurata cu ziduri puternice, intrerupte cu bastioane, cu sant exterior intarit cu palisade, peste care trecea un singur pod suspendat aparat de o garnizoana numeroasa si bine inarmata.
Cetatea a jucat un rol important de-a lungul intregului secol XVII, fiind considerata o cetate de margine, facand parte din randul marilor fortarete de aparare a frontierei vestice a Transilvaniei. Importanta cetatii ca fortareata este mentionata mai ales dupa reconstructia ei dintre anii 1661-1666..
Importanta cetatii din Carei continua si in timpul razboaielor de eliberare de sub jugul habsburgic, conduse de Francisc Rakoczi al II-lea (1703 - 1711). Armata victorioasa a lui Fr. Rakoczi al II-lea ajunge sub zidurile Careiului si incepe asediul cetatii aparata de sotia lui Karolyi Sandor. Dupa cateva zile de asediu Karolyi Sandor trece de partea rasculatilor si este numit general in armata Francisc Rakoczi al II-lea.
Cetatea este atacata in 1705 de catre austrieci, este incendiata si partial distrusa. Va fi refacuta in anul 1705, in ajunul vizitei lui Francisc Rakoczi al II-lea. La aceasta vizita se face referire printr-o serie de legende ale locului cum ar fi cea legata de " Teiul lui Rakoczi, "camera lui Rakoczi", "pivnita lui Rakoczi" si altele.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea cetatea nu mai juca nici un rol militar, ca urmare in anul 1792 Karolyi Jozsef a dat ordin pentru demolarea zidurilor si astuparea santurilor. in locul cetatii, pastrand fundatiile si chiar unele ziduri ale cetatii, s-a construit un castel patrulater, cu un singur etaj, acoperit cu sindrila, orientat cu fatada inspre sud (spre piata). Constructia castelului precum si formarea unui parc cu plante rare, va fi terminata in anul 1794. Castelul a fost cladit potrivit epocii in stil baroc tarziu, avand 20 camere la parter si 21 incaperi la etaj, precum si o capela in partea nord-vestica a cladirii. in aceasta perioada au fost construite majoritatea cladirilor anexe din parcul castelului, printre care si un manej pentru 24 cai.
in urma cutremurului din 1834 castelul in buna parte s-a daramat, iar restaurarea completa s-a efectuat doar intre 1894 - 1896. Cu aceasta ocazie castelul este mult modificat, adaugandui-se inca un nivel la fatada (spre piata), trei turnuri mai mici si patru turnuri mai mari (dintre care un bastion). Restaurarea s-a facut in stil neogotic, condusa de arhitectul Meining Arthur, ajutat de mesteri priceputi din Carei. Elementele de aparare din actuala forma a cladirii: bastionul, turnurile, santul cu apa nu sunt altceva de cat elemente decorative, fara a avea rol utilitar ( rol militar).
in interior cladirea actuala cuprinde peste 100 incaperi, cu diferite destinatii. Astfel holul (atrium) era destinat primirii oaspetilor, salile de la parter erau folosite ca sufragerii, bucatarie iar salile de la etajul I erau destinate pentru locuit sau pentru jocuri distractive. incaperile mici de la etajul II erau folosite de personalul de srviciu, iar capela s-a pastrat la locul initial.
Arhitectura interioara a cladirii, usile si ferestrele, balustrada lucrata din stejar, precum si obiectele din fier forjat, au fost faurite de mesteri locali. Semineurile sunt lucrate din marmora si sunt ornamentate cu o maestrie artistica cu elemente ale blazonului familiei Karolyi. Castelul-cetate din Carei, prin reinvierea elementelor decorative gotice (stil neogotic) are o arhitectura armonioasa si relativ unitara.