Bistra

Comuna Bistra, cu satele apartinatoare - Bistra, Crasna Viseului si Valea Viseului - tinut cu o straveche istorie, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spirituala, de glia si fiinta neamului romanesc, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spirituala, de glia si fiinta neamului romanesc, cu oameni care si-au facut o mandrie din a pastra datinile, portul stramosesc si in special limba materna, adica limba ucrainiana.
De-a lungul istoriei, comuna Bistra, a cunoscut profunde transformari in dezvoltarea sa economica, politica, cultural educativa si religioasa.

Primul document atesta existenta satului Bistra in anul 1411. Date statistice concrete apar abia in sec. al VXII-lea si mentioneaza existenta a 29 de fumuri, fara a preciza numarul de locuitori. In 1717, existau 170 fumuri. In 1882 se mentioneaza pentru prima data si numarul de locuitori - 540. In anul 1896 mentioneaza 470 greco-catolici, 38 romano-catolici si 153 de evrei, in total 661 locuitori. In 1913 existau 672 locuitori, din care 511 ucrainieni. In anul 1930 existau 947 locuitori, respectiv 202 fumuri. In anul 1940 existau 786 locuitori de etnie ucraineana si 250 evrei, in total 1036. In anul 1948, numarul locuitorilor este de 861. Se observa scaderea numarului locuitorilor datorita plecarii evreilor. IOn anul 1956 satul avea 1063, in anul1966 avea 1284, majoritatea ucrainieni. Incepand cu anul 1968 si pana in prezent (2002), populatia celor trei sate, Bistra, Crasna si Valea Viseului se situeaza in jurul cifrei de 5000.
Merita mentionat ce Bistra devine de sine - statatoare din anul 1913. Primii locuitori mentionati in arhive purtau numele de: Dutciuc, Mascaliuc, Grijac, Madiar, Coreniuc, Godanca, Zelenciuc, Slavita, Lecico, Rozniciuc, Catarenciuc, Boiciuc, Greceniuc.

Crasna-Viseului, denumirea satului si atestarea lui documentara apare in anul 1411 in “Diploma Regelui Ungariei Robert” si rezulta ca este domeniul de proprietate al urmasilor lui Dragos si Bogdan. In baza documentelor din 1882, Crasna poarta numele de Frumosava. In perioada sec. XIV-XIX Crasna apartinea de Petrova , chiar daca purta in anumite perioade denumirea de Crasna-Bistra. Incepand cu anul 1945 Crasna-Viseului devine de sine statatoare pana in anul 1968, cand intra in componenta comunei Bistra. Amintim cateva nume de locuitori ai localitatii: Dutca, Dutciuc, Gorgan, Mocerniac, Fedac, Crasnian, Iurisciuc, Semeniuc, Antosec, Hretiuc, Pisten, Clipei, Boiciuc.
De asemenea amintin cateva toponime: Iavoriv, Sfannai, Popivan, Serban, Bilea, Hodea, Nosa, Uloha, Hrihoret.
Populatia Crasnei este mentionata intr-un document din 1881 si datele se afla in cartile bisericii din localitate. Documentul cancelariei din Petrova, anul 1910 arata ca Petrova are un numar de 4229 locuitori, din care 1376 ucrainieni din Bistra si Crasna, care se propune ca sunt locuitorii din Crasna. Un alt document-statistica din 1956 arata ca in Crasna traiesc 2199 locuitori.

Denumirea Valea-Viseului dateaza din sec. al XV-lea. De-a lungul istoriei, purta diferite denumiri: Viso-Viseu, Visovelidi, Valea-Viseului, Fehei Potoc. Partea de vest a localitatii intra in componenta Ronei de Sus si purta numele de Rona Poleana, iar partea de vest a localitatii intra in componenta localitatii Tribusa aflata pe teritoriul Ucrainei.
In “Istoria Maramuresului” de Al. Filipascu se spune ca stravechiul teritoriu numit Velidi apartinea domeniului Petrova, iar locuitorii sai erau slugi (robi).
O analiza a satului este foarte dificil de efectuat pentru ca informatiile istorice sunt extrem de confuze, totusi, stim ca primii locuitori de pe valea raului Tisa erau cam 400 de hutuli veniti din Rahau, Iasinea, Bogdan, Galitia. Amintim cateva nume de locuitori: Matiasciuc, Clempus, Mariece, Craus, Dobrotehi, Firiscee, Godenciuc, Hosciuc, Onujec, Slavita, Neamciuc, Papariga, Spivaliuc, Traista, Perejuc.