Biserica de lemn din Manastirea Izbuc

Biserica de lemn din Manastirea Izbuc, Judetul Bihor

Biserica de lemn din Manastirea Izbuc - sat Calugari, comuna Carpinet, judetul Bihor.
In anul 1924, savantul Simion Mehedinti, impreuna cu un grup de studenti si cercetatori de la Universitatea Bucuresti, in peregrinarile lor stiintifice prin Muntii Apuseni, au ajuns si in caldarea carstica de la Izbuc, in care misticul izvor de la Calugari isi destainuia faimoasa aparitie. Constient de valoarea sacra, unica, a acestor locuri de la Izbuc, i-a propus Episcopului Roman Ciorogariu (primul episcop ortodox al Oradiei dupa 1918) intemeierea unei manastiri in acest colt de tara. Ideea a fost imbratisata cu entuziasm de catre Episcopul de Oradea, care a hotarat construirea la Izbuc a unei manastiri. Episcopia a inceput demersurile pentru decretarea infiintarii ei legale; prin hotararea Adunarii eparhiale din 3 Mai 1926, cere aprobarea canonica din partea Sfantului Sinod a carui ratificare urmeaza cu data de 13 iunie 1928. intemeierea faptica a manastirii, zidirea unei biserici si a chiliilor necesare vietii calugaresti a intarziat inca destula vreme. imprejurarile generate de marea criza economica erau grele. Episcopul Roman Ciorogariu trimite clerului si poporului din eparhie in 23 septembrie 1928 o frumoasa si patrunzatoare scrisoare pastorala. in ea spune: "De cand Dumnezeu ne-a invrednicit sa pastorim... aceasta eparhie...ne-am straduit s-o inzestram cu asezaminte duhovnicesti ca sa-si poata implini cu sfintenie inalta misiune duhovniceasca... De asta data si intaia data vin sa va cer... farmituri din prisosintele voastre pentru un loc de inchinare a sufletelor ce-si cauta mantuire. Acolo in acei munti sfinti ai Bihariei e un izvor minunat, unde dupa traditie si chiar dupa numele satului de langa izvor, Calugari, odinioara a trebuit sa fie o manastire".
Bisericuta de lemn, construita in 1696, a fost adusa din curtea tribunalului din Beius in anul 1954. Este construita in forma de nava pe fundatie din bolovani de piatra. Are altar, naos si pronaos. Intrarea din pronaos in naos se face prin trei deschideri lasate de cei doi stalpi marginali si alti doi centrali din lemn. Are o turla de forma piramidala pe pronaos. Altarul este luminat de o fereastra la rasarit, iar naosul si pronaosul (fiecare) de cate o fereastra pe peretele de sud si cate una pe cel din nord. Toate ferestrele sunt simple, de forma aproape patrata si au cate patru geamuri. Intrarea in biserica se face printr-o usa din lemn, sculptata in exterior. Pardoseala este din scandura, iar acoperisul cu o streasina prelungita este din sindrila. Peretii, ca si bolta, sunt tencuiti. Exista un plan ca in bisericuta sa fie amenajat un muzeu in care exponatele sa fie obiecte de arta veche bisericeasca.
sursa: wikipedia.org