Beclean

Orasul Beclean este situat pe culoarul Somesul Mare, in aval de confluenta Somes-Sieu, in zona de separare a doua mari unitati de relief Campia Transilvaniei si Podisul Somesan, orasul Beclean este al doilea ca marime dupa municipiul Bistrita.

Orasul Beclean are ca localitati apartinatoare : Rusu de Jos, Coldau si Figa,orasul Beclean are o suprafata de 957,4 ha intravilan si 3579 ha extravilan . Populatia orasului Beclean este de 10.404 locuitori.

Asezare de seama la intalnire de ape si drumuri, in vechime resedinta cneziala ,apoi ecleziastica si feudala cu cetate in Evul Mediu, targ si oras in epoca contemporana, este atestat documentar din anul 1235, Becleanul implinind anul acesta, 779 ani de la prima sa atestare intr-un document oficial.

Istoria Becleanului nu incepe insa aici. Specialistii atesta locuirea acestor teritorii in epoca paleolitica (aprox.50.000 ani inainte de Hristos), continuarea si dezvoltarea in neolitic (aprox.5500-l900 ani inainte de Hristos), in epoca bronzului (1700-1150 inainte de Hristos).

Descoperirile arheologice dovedesc existenta pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate, ex. pe Varba la est de Coldau, descoperita in secolul XIX si recenta descoperire, la sfarsit de secol XX pe Bileag unde s-a descoperit o cetate dacica de catre cercetatori ai Universitatii din Cluj-Napoca si ai Muzeului Judetean Bistrita- Nasaud, cercetari care sunt in curs de evaluare.

Evenimentele si faptele mai de seama referitoare la orasul Beclean si satele apartinatoare, Coldau , Figa, Rusu de Jos, petrecute de-a lungul epocii feudale, incepand cu veacul al X-lea si pana la mijlocul sec.al XIX-lea sunt caracterizate prin aparitia diferentierii sociale in sanul obstilor satesti si formarea treptata a domeniilor feudale in timp ce institutiile locale romanesti continua sa vietuiasca sub forma obstilor satesti si formarea treptata a domeniilor feudale, sub forma cnezatelor si voievodatelor locale inca mult timp, atat pe vremea stapanirii pecenegilor, cat si sub stapanirea regatului ungar.

In feudalismul dezvoltat, cu o durata de 5 secole, Becleanul a cunoscut framantari istorice impletite in jurul domeniului feudal(nobiliar si a unei cetatii),localitatea devenind si un punct de sprijin in politica de forta a voievozilor Transilvaniei, chiar si in planurile expansioniste ale habsburgilor.

Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, desigur, prin donatie regala a intrat in posesia nobililor Apaffi din Nuseni ajunsi la conducerea comitatului Solnocul Interior in a doua jumatate a secolului al XIII-lea.

La sfarsitul secolului al XII-lea si inceputul secolului XII, cnezatul Vaii Melesului cu centrul la Villa Magna, Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu si apoi Nusfalau, Nuseniul de azi, a devenit prin innobilarea capeteniei locale romanesti, domeniul feudal al familial Apa, iar mai tarziu Apaffi.

Familia Bethlen se constituie in urma dezmembrarii domeniului nobiliar al Apaffestilor din Nuseni, alcatuit din 22 de sate si mosii.Cu privire la familia nobiliara Bethlen,George Baritiu arata ca a fost de origine romana insa renegata, desigur ca urmare a functiilor avute , a innobilarii si atribuirii de mosii.
Sursa: primariabeclean.ro