Azuga

Situata in partea de nord a judetului Prahova, la confluenta raului Prahova cu paraul Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, avand coordonatele de identificare 45 grade 37m latitudine nordica si 25 grade 33m longitudine estica. Orasul are 5.213 locuitori.
Este o localitate tipica de munte; teritoriul sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atat Muntilor Clabucetele Predealului ( N-V ) cat si Muntilor Garbovei ( S-E ), orasul propriu - zis, desfasurandu-se in lungul vaii Azuga, pe directie E-V, pe cca 3 km pana la confluenta cu Prahova.

Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei - Valea Prahovei - respectiv DN 1 E60 si magistrala feroviara dubla, electrificata Bucuresti - Brasov, la cca 135 km fata de Bucuresti si 36 km fata de Brasov. Se invecineaza la nord cu jud. Brasov, la sud - vest cu orasul Busteni, iar la sud - est se afla comuna Valea Doftanei.

Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor. Relieful major este reprezentat de culmile celor doua unitati muntoase mai sus amintite; cu toata diferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii Clabucetele Predealului, inconjurati de masive mai inalte ( Postavarul, Piatra Mare si Garbovei, care au peste 1800 - 1900 m si Bucegii care ating 2505 m in Vf. Omu ), se infatiseaza ca o arie coborata, ale carei altitudini scad treptat, de la E - V. intre Prahova si Azuga se afla un sector mai compact de 1400 - 1500 m ( Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m ), cu pante a caror topografie si inclinare este de 12 - 24 grade si 24 - 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 - 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m ) iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Garbovei din sud si est sunt mai proeminenti ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ).

Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de cca 5,5 grade C, media de vara fiind de 14,5 grade C iar cea de iarna de -4,7. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1028 mm; in distributia anuala se constata ca maximul se inregistreaza la sfarsitul primaverii si inceputul verii, iar minima, in sezonul rece.
Vanturile dominante sunt de directie NE si E si se canalizeaza in lungul Vailor Azuga si Prahova, sub forma curentilor.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Prahova si paraul Azuga. Exista de asemenea o serie de parauri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Marului, Limbasel.

Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute in aria montana, respectiv zona forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si subzonei molidisului si se intinde cam pana la 1400 - 1500 m altitudine. in subzona fagului padurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar si cu molid. in enclavele de amestec se mai intalnesc si alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurator si zada. La partea superioara a fagului se dezvolta pe o fasie relativ ingusta de numai 200 - 250 m ( 1400 - 1600/1650 m ), subzona molidisurilor. Padurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpina se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii de la 1600/1650 m altitudine in sus pana la cele mai mari inaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin, teposica. Sunt frecvente fanetele si pasunile alpine. Ca planta lemnoasa cultivata de catre locuitori gasim marul, care rodeste, insa fructele nu se coc suficient. Se mai gasesc arbusti fructiferi ca: zmeur, paducel, scorusul de munte, coacaz, soc, calin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba, conopida, morcovul, fasolea, pastarnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.
In vegetatia minora cea de primavara care-si grabeste ciclul evolutiv pana la infrunzirea fagilor se gasesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, maseaua ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: bradisorul, coada calului, feriga de piatra, feriga obisnuita. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, panis, firuta si obsiga. Ca plante medicinale intalnim: sunatoare, chimion, menta, afin, ciubotica cucului.

Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, ras, cocos de munte. in fagetele din zonele mai inalte gasesc cele mai bune conditii de viata mamifere rozatoare precum soareci si veverite.

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este in exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile, in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism in Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I - VI ), sporturi de iarna ( schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius ) sporturi de vara ( exista 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport ), picnic, vanatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere - instruire .

Resursele turistice majore sunt in principal urmatoarele:

• peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara;
• clima montana de tip subalpin, similara celei inregistrata de statiunile turistice prahovene;
• potential schiabil remarcabil in Muntii Garbovei dar si in Clabucetele Predealului;
• fond piscicol si cinegetic valoros.

SURSA: primariaazuga.ro