Adamclisi

Numele de Adamclisi provine din limba turca si inseamna "Biserica Omului", fiind denumirea data de turci, intai monumentului din apropiere, despre care credeau ca este un lacas crestin, denumire pe care a imprumutat-o si satul existent in perioada de stapanire otomana a Dobrogei. Primele atestari ale denumirii de Adamclisi cu specificatia, ca inseamna "Biserica lui Adam", apar in sec. XIX, la calatorii straini care, din diferente considerente, se abat prin zona. Astfel, capitanul prusac Helmuth von Moltke, care viziteaza locul, nota intr-o scrisoare, datata 2 noiembrie 1837: "... la doua ore si jumatate de Rasova, am gasit o ruina pe care turcii o denumesc Adam-Kilisse sau Biserica lui Adam".
Prima atestare a satului cu aceasta denumire o gasim intr-o lucrare aparuta in 1860 la Eberfeld, a biologului german C.W. Wutzer, profesor la Universitatea din Bonn, scrisa pe baza insemnarilor facute in 1856, cand viziteaza zona. El relata: "Cam la o jumatate de ora, in afara de padure (...) urmeaza micul sat Adam-Kelssy-Koy, care, dupa cimitirul sau foarte intins, aflat langa drum, inseamna ca ar fi putut sa fie destul de mare in trecut. Tot la Wutzer, intr-un alt pasaj, se spune ca informatii despre monument a primit de la un batran bulgar din Rasova, Georgi Dima, "ce-si petrecuse tineretea la Adam-Kelssy-Koy".
Comuna Adamclisi este asezata in partea de Sud-Vest a judetului Constanta invecinandu-se cu urmatoarele comune:

• la Nord si Nord-Est cu comuna Rasova,
• la Sud cu comuna Dobromir,
• la Est cu comuna Deleni,
• la Vest cu comuna Ion Corvin.

Pe teritoriul comunei Adamclisi se afla cinci asezari: Adamclisi - resedinta comunei, Zorile, Urluia, Abrud si Hateg.