Muzeul Eparhial

Muzeul Eparhial, Husi

Muzeul Eparhial de Arta Religioasa din Husi
Frumoasa casa a fost construita de o familie din Husi, Berea, in 1889 si a avut o istorie zbuciumata, mai ales in a doua jumatate a secolului XX, cand a fost folosita in diverse scopuri aleatorii si nu i s-a purtat de grija cu atentia care i se cuvenea, asa incat ea a ajuns, practic, la sfarsitul secolului XX intr-o stare de ruina. Era totusi un edificiu extrem de valoros si mostenitorul acestei case, dl Mihai Ion Berea, din Bucuresti, a primit lumina dumnezeiasca de a darui aceasta casa Episcopiei Husilor, in urma relatiei apropiate care s-a stabilit intre domnia sa si P.S. Ioachim Mares, Episcop al Husilor, pe care l-a apreciat in mod deosebit pentru...
...jertfelnicia prin care doreste sa lase noi impliniri la aceasta vreme de rectitorie a Eparhiei Husilor de la sfarsitul secolului XX si inceputul secolului nostru.

P.S Episcop Ioachim a purces asadar la un proces de restaurare a acestei cladiri care se afla intr-o stare avansata de degradare. A fost nevoie de lucrari care s-au intins pe parcursul a multor luni, mai mult de un an de zile a fost nevoie de eforturi si de investitii materiale deosebite, proiectul de restaurare a acestei case ridicandu-se dintru inceput la suma de 28 miliarde lei, in afara de cheltuielile ulterioare pentru amenajarea propriu-zisa a expozitiei inauntrul acestei case.
in urma acestor operatiuni de reconditionare a casei Berea s-a putut trece la organizarea expozitiei muzeului eparhial care inainte se afla intr-un spatiu mult mai restrans si cu acces limitat din fostul Palat care a revenit la functia sa de Palat Episcopal.
Colectia Episcopiei Husilor a fost constituita mai ales in ultimul sfert de veac, dupa anii 1980, existand desigur multe dintre obiecte la Episcopia Husilor, dar dupa 1980 s-a reunit la Palatul Episcopal de odinioara a lui Iacob Stamatie fondul patrimonial cel mai valoros din cuprinsul fostei Episcopii a Husilor. Au fost organizate acolo depozite de icoane si de carte veche, iar cele mai valoroase dintre obiecte au fost prezentate in spatiul despre care vorbeam anterior.
Ei bine, a fost gandul cel bun al P.S. Episcop Ioachim, ca primind donatie aceasta cladire sa o consacre utilizarii ei in scop patrimonial, transformarea ei intr-un Muzeu Eparhial reprezentativ, care sa graiasca cu atata profunzime pregnanta despre traditii stravechi ale ortodoxiei de pe aceste meleaguri

Organizarea muzeului a fost ea insasi un proces dificil la care au participat,in primul rand, din punct de vedere al conceptiei organizatorice, pr Florin serbanescu, consilier patriarhal, si doua colege de la sectorul patrimoniu cultural national bisericesc, Liliana Fratila și Simona Nedu. De asemenea, nu putem uita lungul sir al celor care s-au implicat in acest proiect, pentru ca realizarea unui asemenea muzeu, este lesne de inteles, nu poate fi decat rezultatul unui efort colectiv, iar daca am conceput asta, am avut alaturi multi localnici, meseriasi buni, priceputi, oameni de suflet care au pus umarul la implinirea acestor ganduri, deci la transpunerea lor in fapta. Au fost alaturi, impreuna cu meseriasii si elevi de la seminar care au ajutat mai ales in primele faze, cand a fost vorba de transportarea patrimoniului de la Palatul Episcopal la noua cladire care ii era rezervata. in ce priveste zona inconjuratoare, au contribuit si trupe ale unitatii militare locale care au amenajat spatiul dimprejurul constructiei. A fost, de asemenea, prezenta si o firma de constructii care a lucrat cu foarte multa daruire la realizarea constructiilor si a ornamentelor cladirii la exterior si a unor aspecte care tin de muzeo-tehnica interioara.

Cartea de Aur a Muzeului Eparhial, care ne intampana la intrare, a fost deschisa la data de 29 iunie 2004, odata cu inaugurarea muzeului. in aceasta carte este insemnat cuvantul rostit de P.S. Episcop la deschiderea muzeului, incepand cu primirea donatiei cladirii, cu restaurarea ei si cu organizarea propriu-zisa a expozitiei. Sunt mentionati toti care, intr-un fel sau altul, si-au adus contributia la transformarea acestei cladiri, in momentul de fata o bijuterie. si intru cele din urma este un inaltator apel, o chemare parinteasct a P.S.Episcop Ioachim catre toti care vor pasi in spatiul acestei expozitii pentru a se impartasi din roadele bogate ale mesajului acestor valori ale tezaurului nostru bisericesc de demult. Aceasta chemare se incheie asa: "Fiti asadar bineveniti in tezaurul de suflet al Sf. Episcopii a Husilor!Amin si lui Dumnezeu slava!"
In continuare, pasim in acest univers de credinta si de iubire al stramosilor de pe plaiurile Husilor, intru continuarea momentului in care noi praznuim trecerea la Domnul a binecredinciosului voievod stefan cel Mare, sfant intre domni si sfant cum se vede in partea opusa a acestei impresionante ctitorii, stefan, mare aparator al crestinitatii si ctitor de lacasuri sfinte.in hol sunt expuse cele mai importante dintre multele sale ctitorii, incepand de la biserica ridicata de el pe locul unde s-a nascut Borzestiul si avand alaturi Putna, care ii este lacas de vesnica odihna.Tot in holul central sunt prezentate figuri de seama ale ierarhilor care au pastorit la Husi de-a lungul vremii, cum ar fi Veniamin Costachi, marele ierarh carturar Melchisedec Stefanescu(1861-1864) s.a.

In celelalte sase incaperi adiacente sunt prezentate diferite carti de cult legate in special de Slujba invierii, de Prohod, Panihida, randuieli pentru monarhi, Minunile Maicii Domnului s.a.m.d.
in continuare, doua antimise(1844, 1868). intalnim de asemenea o serie de lucrari tiparite la Iasi si Bucuresti-Octoihul, Penticostalul, Dumnezeiasca Evanghelie de la Bucuresti, un Molipend tiparit la Iasi in 1749, un Antologhion in limba greaca tiparit la Venetia.in vitrine iarasi diferite carti care au fost primite de Episcopia Husilor din partea Sfantului Sinod al B.O.R., volume de cuvantari, de predici ale lui Nicodim.

Incercam sa parcurgem pe firul timpului cele mai reprezentative marturii ale tezaurului de spiritualitate pastrat de Episcopia Husilor. intalnim astfel, frumoasa icoana a Sf. Diaconi stefan si Prohor(prima jumatate a sec. XVII) care ne aduce inaintea ochilor si in suflete ecoul de Voronet si de Sucevita al picturilor din sec XVI:o cromatica bine stapanita, o stiinta a portretisticii remarcabila, o atmosfera de rugaciune prin acest gest al cladirii care ne leaga de aceasta stare de rugaciune continua a poporului nostru drept credincios de secole si secole.

Intalnim de asemenea chivote de plumb si lemn, potire, cazane de botez, anafornite de lemn si fier, pomelnice din 1756, o mitrie din a doua jumatate a acestui veac, paftale episcopale, Biblii vechi, un Liturghier tiparit in 1776.
Sunt prezente Tronuri arhieresti din diverse secole, portrete ale episcopilor ce s-au perindat de-a lungul timpului in Episcopia Husilor, diverse icoane mai vechi sau mai noi, din diverse colturi ale Eparhiei Husilor, reprezentand chipuri de sfinti. Muzeul detine si o icoana foarte rara
Toate cele prezentate mai sus sunt expresii ale tiparului romanesc,reprezentand un perpetuum mobile, o miscare necontenita a omului catre Dumnezeu, in care in permanenta se resimte cu necontenire raspunsul lui Dumnezeu catre noi, simboluri ale trairii ortodoxe autentice, in care nu pretiozitatea metalului, ci credinta si validitatea tainei era cea care prevala si care i-a facut pe acesti inaintasi ai nostri sa nu-si paraseasca credinta si sa aiba sufletele inaltate catre Dumnezeu.

Muzeul eparhiei Husilor inseamna, desigur, in primul rand aceasta ampla expozitie pe care am avut prilejul s-o parcurg. Dar totodata P.S.Episcop Ioachim Mares a gandit un Muzeu cu adevarat datat cu toate functiunile specifice unei institutii de asemenea profil, in viziunea moderna a lucrurilor, adica a unui muzeu care nu numai expune patrimoniu, dar il si pregateste pentru aceasta expunere. Ori, pregatirea pentru expunere inseamna in primul rand conditii adecvate de pastrare a patrimoniului, inseamna spatii de depozitare adecvate, inseamna in acelasi timp si spatii in care acest patrimoniu sa poate fi reconditionat, sa poata fi conservat si restaurat.
Sa pasim acum in acest spatiu care deocamdata inca nu e complet amenajat, dar este pregatit pentru a primi misiunea de laborator. Avem toate sperantele ca acest muzeu de la Husi va deveni, in perspectiva, inca si mai mult decat este astazi, o institutie muzeala reprezentativa, o institutie muzeala moderna, o institutie muzeala cu care Episcopia Husilor, B.O.R. si cultura romaneasca sa se mandreasca pe buna dreptate.