Muzeul "Avram Iancu" Campeni

Muzeul "Avram Iancu" Campeni , Campeni

Aici si-a avut Avram Iancu cartierul general in timpul revolutiei din 1848. Pe 30 mai 1989, an aniversar, 150 ani de la luptele eroice din zona Muntilor Apuseni, s-a deschis un frumos muzeu. Muzeul este deschis de Luni pana Vineri intre orele 07.30-15.30 si este gazduit in cladirea unde in perioada Revolutiei de la 1848- 1849, prefectul “Legiunii Auraria Gemina", Avram Iancu, si-a avut cartierul general. Prima sala, prezinta cu ajutorul unor piese si a unor materiale (fotocopii, schite) istoria veche si straveche a acestor meleaguri, parte integranta din istoria tarii noastre. in Sala a II-a ideea fundamentala este constituirea statelor feudale romanesti care a reprezentat un moment de seama in lupta pentru afirmarea si pastrarea identitatii neamului romanesc. Un rol important il ocupa in cadrul expozitiei “Momentul Mihai Viteazul" si infaptuirea primei uniri a celor trei tari romane (sala III). Rasfoind mai departe filele istoriei, ajungem la sec. al XVIII-lea care incheie perioada medievala – cucerirea hazburgica a Principatului Transilvaniei, urmata de inasprirea dominatiei straine, determinand o mare ridicare la lupta a romanilor din zona Multilor Apuseni – Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784). Sala a IV-a, atat prin amplasarea cat si prin tematica sa poate fi considerata spatiul central al Muzeului din Cimpeni. Aici gasim piese, imagini, documente, texte explicative referitoare la evenimentele revolutionare din Muntii Apuseni din 1848-1849 si la personalitatea cea mai pregnanta a acestor evenimente Avram Iancu. Aici gasim texte cuprinzand referiri la Revolutie, testamentul lui Avram Iancu, jubileul din 1924 cand s-a sarbatorit 100 de ani de la nasterea Eroului Principal si macheta statuii “Craiului Muntilor" executata de C-tin D. Barbat. in aceasta sala sunt expuse unelte pentru prelucrarea fibrelor animale si vegetale, obiecte de uz casnic, macheta tunului de cires si un colt etnografic cu obiecte traditionale. Cimpeniul se situeaza, prin merite si jertfa, spunea istoricul Vasile Nitea, la rangul de “muzeu istoric si Pantheon al poporului roman". De aici a inceput revolta de la Cimpeni, care a fost preludiul Marii Horiade de la 1784. Aici se afla beciul in care s-au produs incidentele sangeroase de la 1782. Acest beci, care a dainuit peste vremuri, aminteste de suferintele si nedreptatile de care au avut parte motii. in interiorul lui se afla “POARTA" – din acea perioada, azi fiind ca obiect de muzeu, 8 vitrine in care sunt expuse obiecte si documente istorice legate de rascoala. in fundal domina o frumoasa si impresionara piatra murala infatisandu-i pe HOREA, CLOŞCA si CRIŞAN. Acest beci, din toamna anului 1996 a primit denumirea de “Muzeul lui HOREA", muzeu unde noile generatii de tineri invata istoria insangerata a motilor.