Galeria Oamenilor de Seama

Galeria Oamenilor de Seama - Falticeni,
str. Sucevei nr. 91,
tel. 0230.541258
Convingatoare fresca a vietii si creatiei unor personalitati ale culturii, artei si stiintei romanesti, "Galeria oamenilor de seama" si-a deschis portile la 16 iunie 1972, in casa donata de scriitorii Horia si Vasile Lovinescu, sub directa indrumare a cronicarului Eugen Dimitriu.
Remarcand vocatia creatoare a oamenilor acestor locuri si numarul mare al personalitatilor nascute aici, George Calinescu situa in 1939, orasul Falticeni imediat dupa Bucuresti si Iasi. Galeria Oamenilor de Seama, str. Sucevei, nr.91
Targul Falticeni se afirma in cultura nationala incepand de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalitatilor falticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creanga, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labis, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail serban si Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari si filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardas, Mihai Gafita, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, stefan Sorin Gorovei; oamenii de teatru si muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Calinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artistii plastici Ion Irimescu, Stefan soldanescu, Dimitrie Harlescu, Aurel Baesu, Maria Mihaescu, Mihai Camarut, Vasile Vasiliu- Falti, folcloristii Artur Gorovei si Mihai Lupaescu, oamenii de stiinta Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoras, Vasile Ciurea, Mihai Bacescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu si Florin Constantin Ghiurea. Enumerarea ar putea continua.
La intrebarea des rostita: Cum se explica aceasta neobisnuita explozie spirituala la Falticeni? Istoricii raspund cu referire la un anume context in care orasul a trebuit sa devina, pentru cateva sute de ani, nod important la granita unui imperiu hraparet; sociologii prelungesc explicatia in stufoase statisticii indicand o anume prosperitate; geografii trimit la cadrul natural deosebit de armonios, pitoresc si tihnit; literatii vorbesc de atmosfera, de tipic sau inefabil. Mai presus de toate acestea este felul deosebit de a fi pe care l-au avut si-l au oamenii de pe aceste minunate meleaguri, setea lor de cultura.
Oras tihnit si pitoresc, coplesit de melancoliile primaverilor si toamnelor, Falticenii aspira pe drept cuvant la faima oraselor - muzeu.
Adrian Cocirta