Manastirea Cerbu
Manastirea Cerbu, Ciucurova
Manastirea Cerbu reprezinta pentru multi credinciosi un loc de comuniune a omului cu Dumnezeu. Retrasa intre muntii Dobrogei si strajuita de paduri de tei, acest lacas sfant atrage sufletele insetate de liniste si viata duhovniceasca. Nenumarati crestini si-au aflat in aceste singuratati rostul vietii lor pamantesti si au dus in casele si familiile lor Duhul de viata sfanta al iubitorilor de Dumnezeu din aceasta sfanta asezare.Staretul, Parintele Ignatie a vazut lumina zilei in Bucovina la 15 ianuarie 1955 la Falticeni primind din botez numele Ioan, petrcandu-si apoi copilaria si adolescenta la Malinii Sucevei, inginer de profesie si-a dedicat prima parte a vietii tehnicii si indrumarii pedagogice in calitate de profesor. Luand drumul calugariei s-a oprit la Manastirea Rasca unde ajungand monah Dumnezeu i-a randuit sa fie printre slujitorii Sfantului Altar in calitate de preot. Multi dintre credinciosii Bucovinei il pastreaza in mintea si sufletul lor. Coborand de pe meleagurile Bucovinei intai in Barganul ialomitean unde s-a straduit sa readuca la viata un vechi lacas de rugaciune pe malul Ialomitei la Manastirea Sfantul Nicolae Hagieni, drumul vietii nu i-a harazit reintoarcerea in Bucovina ci pamantul Dobrogei l-a infiat incununandu-i truda la mareata lucrare a Drumului Crucii inchinat ca slava Domnului nostru Iisus Hristos.
Fire deschisa si vesela specifica bucovinenilor Parintele Ignatie are intotdeauna un cuvant de imbarbatare pentru cel ce vine istovit de greutatile vietii, indemnandu-l la rugaciune si nadejdea-n Dumnezeu.
Manastirea Cerbu este situata la 53 de km de Macin, 47 km de Tulcea, 52 de km fata de Harsova si 102 km de Constanta ( de la 2 Cantoane stanga cum vii dinspre Constanta ), intre Ciucurova si Topolog , intr-un cadru natural de o mare frumusete. Este o manastire in constructie, cu un proiect uimitor. Un loc de profunda meditatie, cu oameni cu daruire si credinta in Dumnezeu, Manastirea Cerbul isi deschide larg portile catre credinciosul care -i trece pragul. in simbolistica ortodoxa, constructia vrea sa trimia la Dealul Golgotei urcat de Mantuitorul Hristos cu crucea in spate.
Unul dintre siteurile ortodoxe plin de mesaje de multumire postate de cei care au ajuns la Cerbu si si-au rezolvat diversele probleme, prin puterea rugaciunii. Credinciosii il prezinta pe Ignatie ca pe un mare duhovnic si un om cu "harul vindecarii prin cuvant si rugaciune".
Calatorul v-a fi surprins sa descopere arcada de piatra galbuie de la intrarea in incinta manastirii, rasarind dintre copaci ca o raza de lumina. Simbol al orientarii noastre crestin-ortodoxe, crucea sculptata in piatra se inalta pe marginea arcadei, unind parca cerul cu pamantul.
Manastirea, lacas singuratic, este situata pe un platou inconjurat de paduri si culmi de deal cu o vegetatie specifica Dobrogei.
Biserica micuta, construita in plan dreptunghiular, cu o singura turla, te cucereste prin simplitate.
Pictura exterioara, realizata pe o nisa a fatadei vestice, o reprezinta pe Maica Domnului inaltand rugi spre cer. Expresia impovarata de necazurile grele ale omenirii si lacrimile varsate intru iertarea pacatelor noastre iti trezesc o puternica emotie. La timp de slujba, Maica Domnului pare sa se roage peste capetele plecate ale credinciosilor.
Interiorul bisericii iti ofera acel sentiment de intimitate, de familiaritate, necesar pentru a te simti mai aproape de Dumnezeu. Scenele religioase reprezentate pe catapeteasma bisericii sunt impresionante.
In perfecta armonie cu planul bisericii, imitand liniile simple ale constructiei, s-a ridicat, din piatra si lemn, cladirea chiliilor.
Pe dealul din fata este infatisat, in miniatura, drumul Golgotei. Cele 9 opriri ale lui Iisus purtand crucea in spate sunt simbolizate prin 9 troite unde credinciosii aprind lumanari. Urcand pe drumul ce serpuieste printre cele 9 constructii, ajungi la capela din varful dealului. De aici ti se deschide o panorama a manastirii si a imprejurimilor.
Imaginea bisericutei, varfurile razlete ale copacilor, bolta senina, norii pufosi, glasul cristalin al clopotului, vocea blanda a parintelui Ignatie iti vor reda pacea interioara. In fiecare toamna, in prima sambata a lui octombrie se savarseste un parastas de pomenire a prizonierilor cazuti in lagarul de la Ciucurova (1945) la monumentul ridicat cu binecuvantarea Prea Sfintitului dr. Visarion - Episcopul Tulcii .
In Duminica a treia a Postului Mare, Biserica Ortodoxa cat si Manastirea Cerbu cinsteste Sfanta Cruce. La sfintele slujbe este inaltata crucea impodobita cu flori, iar credinciosii se inchina cu evlavie, cinstind Patimile si invierea Mantuitorului.
'Duminica Sfintei Cruci de la mijlocul Postului Mare are intelesuri deosebite dupa cum ne arata insusi Mantuitorul, care spune: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie". Aceasta lucrare duhovniceasca de lepadare de sine, de purtarea crucii si de urmare a lui Hristos se intensifica mai ales in Postul Sfintelor Pasti. Lepadarea de sine si purtarea crucii sunt lucrari pe care Mantuitorul le arata ca fiind necesare pentru a dobandi harul invierii Sale. Omul cel vechi, egoist, autonom si autosuficient trebuie sa moara rastignit duhovniceste pe cruce prin lepadarea de sine si trezirea constiintei ca suntem pacatosi si neputinciosi in a face binele singuri, fara Dumnezeu. "Lepadarea de sine inseamna sa nu mai faci voia ta, ci sa implinesti voia lui Dumnezeu. Luarea crucii inseamna asumarea constienta a dimensiunii nefericite a vietii, care poate sa fie o durere, o boala netamaduita, o patima nevindecata, o neimplinire, o suferinta sau un esec. Crucea poate fi rastignirea permanenta a omului intre idealul propus si rezultatul obtinut, caci dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel, "Nu fac binele pe care il voiesc, ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela il savarsesc". Purtarea crucii este constatarea ca exista in sufletul nostru o dorinta, adesea nobila si frumoasa, dar si neputinta de a implini ce dorim. Realizarea binelui este o cruce pentru fiecare om care se lupta duhovniceste spre a depasi limitele si pacatele sale si a se vindeca de ce este rau si patimitor".Crucea este nedespartita de Domnul Hristos.
Sfanta Cruce este izvorul puterii care biruie pacatele, pentru ca este nedespartita de Mantuitorul Hristos, care a daramat o data pentru totdeauna stapanirea celui rau. Prin ascultarea Sa desavarsita de Tatal pana la moarte pe cruce, dar si prin invierea sa dumnezeiasca din morti, Mantuitorul a aratat ca drumul spre inviere nu poate fi despartit de cruce. "Noi legam crucea de Persoana lui Hristos. Ea devine arma de biruinta asupra pacatului si a mortii, semn al invierii. Crucea despartita de Hristos nu are nici o putere, iar Hristos despartit de Crucea Sa nu mai este Hristos, Domnul nostru cel rastignit si inviat. Crucea este semnul iubirii jertfelnice a lui Hristos care a biruit pacatul si moartea si a daruit lumii viata vesnica. Facand aceasta legatura intre purtarea crucii si urmarea lui Hristos, vedem ca puterea crucii isi trage toata taria sa, toata lumina, din persoana Mantuitorului Iisus Hristos, care s-a rastignit pentru noi, oamenii, si a inviat din morti". Sfintii Parinti au randuit ca Sfanta Cruce sa fie praznuita in mijlocul Postului Mare pentru a incuraja credinciosii in drumul spre inviere si a le aduce aminte de pomul vietii din mijlocul Raiului de care neamul omenesc a fost despartit prin neascultarea lui Adam. Prin ascultarea lui Hristos, noul Adam, crucea a fost infipta in mijlocul lumii ca un nou lemn datator de viata si nu mai suntem despartiti de Dumnezeu, ci suntem impacati si fii ai vietii vesnice.