Biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din Schitu Golesti

Biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din Schitu Golesti, monument istoric de interes national

In comuna Schitu Golesti se afla monumentul istoric de interes national schitul Golesti din Valea Pechii, ansamblu alcatuit din biserica "Sf. Trei Ierarhi", chilii, clopotnita si zid de incinta. in 1670, episcopul Grigore al Buzaului, fost preot şi calugar la manastirea Negru-Voda din Campulung, incepe construcţia bisericii din Schitu-Goleşti, finalizata in 1676, data la care schitul este inchinat manastirii de drept metoh. Biserica a funcţionat ca schit scurt timp, iar din 1802 a devenit biserica de mir cu hramul "Sf. Trei Ierarhi". Pictura murala originara, in fresca, aparținand unor renumiți artisti din scoala campulungeana de zugravie se conserva fragmentar la abside.

Clopotnița, construcție originala si pitoreasca, a fost construita in perioada anilor 1670 - 1676, concomitent cu chiliile de pe laturile de nord si de sud si cu zidul de incinta, relevandu-se, astfel, importanța in epoca a acestei ctitorii arhieresti.
in patrimoniul bisricii se afla carți ritualice, precum Evanghelia, 12 Mineie si icoane pictate pe lemn in secolul al XVII-lea, usi imparatesti sculptate in lemn de tei, candele, chivot, sfesnice s.a.

Denumirea comunei Schitu - Goleşti provine de la schitul de calugari ce se afla in perioada evului mediu pe moşia Gradiştea de Sus de langa Campulung, o proprietate a boierilor Goleşti care se marginea la miaza - noapte cu proprietatea moşnenilor campulungeni.

Pentru alegerea numelui de Schitu-Goleşti sunt doua variante:

• conform tradiţiei locale, in vremurile vechi, in masivul paduros al moşiei Gradiştea (pe care se intindea in epoca medievala actualul sat Schitu-Goleşti) se afla un teren mai mic lipsit de padure, pe care locuitorii l-ar fi numit "Goliştea" şi de aici ar fi ramas numele de Goleşti.
• a doua varianta de provenienţa a numelui Goleşti, mult mai credibila, ar fi prezenţa familiei boierilor Goleşti care deţineau, pe aceste meleaguri, numeroase moşii, printre care şi moşia Gradiştea, pe care se intindea mare parte din satul Schitu-Goleşti.