Parcul Natural Comana

Parcul Natural Comana, Comana

Parcul Natural Comana prezinta o arie naturala incadrata in bioregiunea continentala sudica a Campiei Romane si cea nord-estica a Campiei Burnazului, ce adaposteste, protejeaza si conserva o gama floristica si faunistica diversa, exprimata atat la nivel de specii cat si la nivel de ecosisteme terestre si acvatice.
Aria naturala se afla in sud-estul judetului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Comana, Calugareni, Colibasi, Baneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni.

Parcul Natural Comana infiintat prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din decembrie 2004, este situat in zona de sud a Romaniei, la distanta aproximativ egala intre Bucuresti si Giurgiu.
Decizia de constituire a parcului a fost adoptata in baza documentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca din anul 1954 de catre Academia Romana in vederea delimitarii si protejarii a doua arii de importanta floristica deosebita, respectiv Rezervatia Oloaga Gradinari desemnata pentru protectia ghimpelui (Ruscus aculeatus) si Rezervatia Padina Tatarului desemnata pentru protectia bujorului romanesc de padure (Paeonia peregrina, ssp. romanica). Aceste doua rezervatii, alaturi de Balta Comana - arie de interes avifaunistic - au fost incluse in zona de protectie integrala a parcului.
in prezent, parcul este recunoscut ca zona umeda de interes international conform Conventiei de la Ramsar (Iran, 2 februarie 1971) si parte a retelei europene de arii protejate Natura 2000, ca sit de protectie avifaunistica (SPA) si sit de importanta comunitara (SCI). Parcul are 25.000 ha, si adaposteste un numar de 1153 specii de plante, 212 specii de pasari, 37 specii de mamifere, 30 de specii de pesti, 10 specii reptile, 141 specii de nevertebrate si 8 specii amfibieni.

Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Paduri dacice de stejar si carpen, Paduri balcano-panonice de cer si gorun, Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris, Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice, Zavoaie cu Salix alba si Populus alba, Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp., Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos, Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane, Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice, Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion, Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri distrofice si iazuri si Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention); ce adapostesc flora si fauna specifice Campiei Romane.

La nivelul ierburilor este intalnita o gama diversa de plante (de pajiste si de mlastina), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru aceasta zona.
in arealul parcului sunt intalnite trei specii floristice enumerate in anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica)[11]; astfel: capul-sarpelui (Echium russicum), trifoiasul de balta (Marsilea quadrifolia) si ouale-popii (Himantoglossum caprinum).
Alaturi de acestea vegeteaza si alte raritati floristice din speciile: bujor romanesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica), deditel vanat (Pulsatilla montana), patlagina (din speciile: Plantago tenuiflora si Plantago cornuti), stupinita (Platanthera bifolia), orhidee (din speciile: Platanthera chlorantha, Epipactis purpurata, ), broscarita (din speciile: Potamogeton lucens si Potamogeton perfoliatus), brandusa galbena (Crocus flavus), capsunica (Cephalanthera rubra si Cephalanthera damasonium), nemtisor (Delphinium fissum), cucenta (Digitalis ferruginea), mlastinita (din speciile: Epipactis atrorubens si Epipactis helleborine), lalea pestrita (Fritillaria orientalis), stanjenel salbatic (Iris sibirica), flocosele (Lychnis coronaria), garbita (Limodorum abortivum), buhai (Listera ovata), nufar galben (Nuphar lutea), untul-vacii (Orchis morio), poroinic (Orchis tridentata), pestisoara (Salvinia natans), viorele (Scilla autumnalis) sau ghimpe (Ruscus aculeatus).