Manastirea Cocos

Manastirea Cocos a fost intemeiata in anul 1833 de trei calugari romani (dintre care unul originar din Fagaras) veniti de la Muntele Athos. Prima biserica a manastirii a fost reparata in 1842 si 1846 si s-a pastrat pana in 1910 cand a fost demolata pentru a se putea construi biserica actuala. in 1853 se construieste o a doua biserica, de dimensiuni mai mari decat prima, cu hramul "Sf. Treime"; si aceasta a fost demolata in primavara anului 1911 pentru a face loc noului
lacas. Actuala biserica s-a construit intre anii 1911-1913 dupa planurile arhitectului Toma Dobrescu; pictura a fost executata intre anii 1913-1916 de catre italianul F. de Biasse. Turnul-clopotnita de la intrarea in manastire a fost ridicat intre anii 1864-1883. Corpul estic de chilii a fost construit incepand cu 1905, iar
Intre anii 1910-1911 s-a ridicat corpul de nord (unde se afla in prezent muzeul manastirii). intre 1926-1929 se construieste corpul de chilii din dreapta turnului-clopotnita. Manastirea Cocos a fost afectata puternic de cutremurul din 1940 si de incendiul din iulie 1947 (cand a ars clopotnita si s-au topit clopotele).
A fost restaurata intre 1954-1956 si 1957-1959.