Calusul - patrimoniu cultural imaterial UNESCO

Folclorul coregrafic de pe meleagurile Argesului si Muscelului si-a cucerit o indreptatita faima, fiind extrem de viu si diversificat de la o localitate la alta, repertoriul unor sate numarand zeci de jocuri.
Calusul formeaza o nota aparte, fiind considerat unul dintre cele mai rapide si spectaculoase dansuri din lume. Miscarile calusaresti sunt adevarate bijuterii coregrafice pe care nu le mai intalnim la alte dansuri populare, iar dificultatea acestui joc vine din faptul ca totul este executat cu rapiditate, precizie si multa forta.
in Arges, jocul a fost pastrat si dus mai departe, din generatie in generatie, de echipele de calusari din judet, precum cele de la Stolnici, Barla, Harsesti. De-a lungul timpului, pe marile scene, la festivaluri din tara si din strainatate, calusarii din Arges au impresionat, demonstrand virtuozitate si o tehnica exceptionala in reprezentatiile lor. Tocmai de aceea, calusul a ramas in timp o mandrie si o perla a folclorului national.

Vechimea imemoriala, originalitatea si spectaculozitatea acestui dans au facut ca, in anul 2005, ritualul Calusului sa fie proclamat de catre UNESCO "Capodopera a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii".
in anul 2020, legendarul vataf de la Stolnici, Petre Masala, cel mai varstnic calusar din Arges, a fost declarat TEZAUR UMAN VIU de Comisia Nationala de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul Ministerului Culturii. Petre Masala a invatat calusul de la cetele care strabateau satele de Rusalii. Este vataf din 1955 si, cat traieste, vrea sa duca traditia mai departe.

Calusul porneste cu alai in fiecare primavara pe ulitele satelor, fiind o importanta manifestare folclorica din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Este primit cu bucurie de localnici, fiind considerat un dat, o mostenire, un vechi rit agrar de fertilitate.
Traditia populara spune ca jocurile calusarilor alungau Ielele, impiedicandu-le sa se aproprie de oameni, iar pentru a-i feri de boli, calusarii imparteau satenilor usturoi si pelin. Acestia aparau comunitatea prin folosirea unor "arme" cu puteri magice, cum ar fi bate sau chiar zgomotul pintenilor si zurgalailor de la opinci.