Termele (baile) romane din satul Voinesti, comuna Leresti

Situl arheologic - Termele (baile) romane din satul Voinesti - pe malul lui Cocos - punctul Mailatoaia duce istoria comunei Leresti pana in perioada daco - romana, mai exact in secolul al II-lea d.H.
Castrul roman din Leresti a fost descoperit de elevii scolii din localitate, sub directa indrumare a profesorului de istorie Marin Badescu si a invatatorului Constantin Becleanu, in cadrul concursului "Cautatorii de comori" din toamna anului 1969.
Ultimele sapaturi au scos la iveala unele dintre cele mai valoroase obiecte de inventar descoperite la Voinesti, doua stampile tegulare.
Prima stampila se incadreaza cronologic la inceputul sec. al II-lea d.H. stampila este imprimata pe un fragment de caramida cu dimensiunile de 19x6x2,5 cm. stampila este in cartus dreptunghiular incomplet in tabula ansata, lat de 4 cm. (Tableta cu manere cu coada de porumbel. Era o forma preferata pentru tabletele votive din Roma Imperiala). Literele sunt inalte de 2 cm, iar inscriptia "Leg(io) C(laudia) P(ia) F(idelis)" argumenteaza istoric prezenta la Voinesti a legiunii mentionate sau a unei subunitati a acesteia.
Cea de-a doua stampila se afla imprimata pe o cara¬mida fragmentara cu dimensiunile de 12,5 x 10,5 x 2 cm si este in cartus dreptunghiular simplu, incomplet, lat de 2 cm. Lectura este urmatoarea: "Coh(ars) (I) Com(magenorum)". Ca si precedenta stampila, si aceasta este datata cronologic la inceputul secolului II, d. H. Este o dovada ca termele si castrul de la Voinesti au fost construite si locuite de detasamente ale Cohortei I Flavia Commagenorum.

In aceasta zona, s-au mai descoperit fragmente ceramice, toarte de amfora, cuie, fragmente de apeduct, un obiect din metal de forma neidentificata, doua tuburi (conducte) de plumb, depozitate la scoala din Voinesti.
S-a mai gasit si o cantitate de 8 kg plumb topit, ceea ce inseamna ca lungimea tuburilor era mult mai mare sau ca distrugerea fortificatiei s-a produs intr-un incendiu.
Materialul folosit la constructie este specific tehnicii romane: piatra de colt (calcare si gresii), caramizi de dimensiuni mari, bine arse, si lianti ("opus incertum" si "signinum").
Resturile tuburilor de plumb, ca si prezenta acestui "opus signinum" par a da indiciul ca aceasta constructie sau cel putin o parte din ea se folosea drept bai ("therme"), nelipsite castrelor. in cazul de fata, ele s-ar afla in afara castrului. Termele se intindeau pe o suprafata de 300 - 350 de metri patrati, iar castrul probabil ca s-ar fi intins pe o suprafata de un hectar.
Castrul roman de la Voinesti facea parte din marele val antic Limes Transalutanus, care a cunoscut extinderea sa maxima pe vremea lui Septimiu Sever (secolele II - III). in Arges, traseul lui urmeaza linia castrelor Urluieni - Filfani - Purcareni - Sapata de Jos - Albota - Jidava - Voinesti - Rucar, iar spre Brasov, se continua cu cele de la Drumul Carului si Cumidava.