Rezervatia Naturala Padurea Valea Fagilor

Rezervatia Naturala Padurea Valea Fagilor, Judetul Tulcea

Rezervatia Naturala Padurea "Valea Fagilor" Luncavita: Rezervatie naturala de tip forestier, reprezinta o insula relictara de fagi ascunsa intr-o vale ingusta si umeda, la peste 300 km distanta de fagetele carpatice, exemplarele intilnite aici atingand dimensiuni de 1 m grosime si 38 de m inaltime. Aceasta face parte din unitatea geologica si geomorfologica a Muntilor Macin, rezultati in urma orogenezei hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expozitie nordica. Zona este strabatuta de numeroase vai; debitul de apa este foarte redus. La limita nordica trece paraul Sorniac, curs de apa permanent.

Rezervatia Naturala Valea Fagilor se remarca prin prezenta unica si viguroasa a fagului tauric ce prezinta caractere intermediare intre fagul autohton si fagul oriental si a florei de subarboret, unica in Dobrogea si asemanatoare fagetelor din Crimeea.

Clima este continental moderata. Temperatura medie anuala este de 11,1 0C; Precipitatiile medii anuale sunt de 620 mm, maximile inregistrandu-se in luna iunie: 295 mm, iar minimile in luna februarie: 115 mm. Arboretele din cadrul rezervatiei cuprind atat paduri de sleau cu gorun si fag cat si un tip de padure specific cunoscut sub denumirea de "fageto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa". Acest din urma tip de padure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) in proportie de 50%, carpen (Carpinus betulus), 40% si tei argintiu (Tilia tomentosa) 10%.Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1 m grosime si 38m inaltime. Etajul inferior al arborilor este alcatuit din: tei (Tilia cordata), ulm (Ulmus montana), jugastru (Acer campestre), paltin de camp (Acer platanoides), ulm (Ulmus laevis), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula). Subarboretul este compus din: alun (Corylus avellana), salba raioasa (Evonymus verrucosus). Stratul ierbos este compus din: ferigi (Dryopteris filix-mas, Cystopteris fragilis), pochivnic (Asarum europaeum), brei (Mercurialis perennis), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), vinarita (Asperula odorata), rogoz (Carex pilosa).