Closca cu puii de aur

Closca cu puii de aur, tezaur ce dateaza din secolul al IV-lea, a fost descoperit in 1837 de doi sateni, Stan Avram (socru) si Ion Lemnaru (ginere), in timp ce extrageau piatra pentru constructia Seminarului Teologic din Buzau. Initial, tezaurul se compunea din 22 de piese, din care au ramas 12, iar din cele 27 kg (sau chiar 40, dupa cum sustin alte pareri) cat ar fi cantarit initial, au mai ramas astazi doar 18,795 kg.

Putem spune ca pana la descoperirea lui Tutankamon, in 1923, Closca cu puii de aur a fost principalul tezaur din aur al lumii. A participat la Expozitia Universala de la Paris din 1867, fiind prima iesire in lume a Romaniei. In 1895, Paul Telge restaureaza Closca la Berlin dupa schitele intocmite de Petrache Poenaru si declara: "Astfel restaurata, ar deveni ceea ce trebuie sa fie, adica monumentul cel mai stralucit si frumos al artei antice".