Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, Galati

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior este o arie naturala protejata cu regim de rezervatie cu o suprafata de 8247 ha, constituita prin aparitia H.G. 2151/2004 in scopul protectiei si conservarii biodiversitatii din lunca inundabila a raului Prut.

Importanta ecologica acestui parc, rezulta prin caracterul de poarta de intrare in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a partii terminale a raului Prut, respectiv prin specificitatea de traseu a trei coridoare majore de migratie a pasarilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei - traseul East Elbic (pe tot traseul raului Prut), traseul Carpatic (care se regaseste de-a lungul raului Siret) si traseul Pontic (spre nordul continentului european).
Teritoriul parcului exceptand Lacul Brates, a fost declarat Sit de Importanta Comunitara (SCI) ROSCI0105, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, nr. 1964 din 13.12.2007, iar intreg teritoriul parcului a fost desemnat prin Hotararea de Guvern nr. 1284/24.10.2007 si ca Arie Speciala de Protectie Avifaunistica (SPA) in cadrul retelei ecologice europene Natura 2000.

Parcul se afla in sudul si estul judetului Galati, avand urmatoarele limite:
>> spre N - porneste din dreptul Cotului Rusului, de la confluenta raurilor Elan si Prut
>> spre S - porneste de la confluenta Prutului cu Dunarea (inclusiv Insula Carausului, Balta Zatun)
>> spre V - are ca limita colinele Covurluiului
>> spre E - se afla granita de stat cu Republica Moldova pe o lungime de 122,4 km, pana la limita cu judetul Vaslui.
Are o lungime de 145 km si din suprafata sa, 62% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apa, lacuri, balti sau zone mlastinoase), 25% este ocupata de paduri de lunca, 6 % pasuni, 7% terenuri agricole, constructii, drumuri si altele, iar culturile agricole ocupa un foarte mic procent de 4%. Se mai gasesc pajisti umede si alte tipuri de ecosisteme.

Bazinul hidrografic Prut in zona sa inferioara de pe teritoriul judetului Galati, se incadreaza in marea unitate geomorfologica a Podisului Moldovei, subunitatea Platforma Barladului cu sectorul sau Platforma Covurlui, care este subdivizata la randul ei in colinele Covurluiului si Campia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitatati geomorfologice: platouri, vai si Lunca Prutului.
Din punct de vedere geologic in fundamentul parcului se regasesc formatiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcatuite din sisturi cristaline si sedimente paleozoice triasice si jurasice, cutate in orogeneza hercinica si kimmerica veche.
in partea de nord a arealului in triasic, peste fundament s-au depus gresii, argile visinii, calcare si dolomite, peste care se gasesc formatiuni jurasice cu argile caramizii cu gresii si calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subtiri paleogene medii si sarmatiene alcatuite din calcare, marne, argile si nisipuri. in partea sud, depozitele sarmatiene sunt foarte subtiri si cuprind argile marnoase si nisipuri. Peste acestea apar formatiunile pliocene, peste care sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioare si medii, ce caracterizeaza cea mai mare parte a interfluviilor si teraselor. in lunca Prutului sunt specifice depozitele holocene superioare alcatuite din depozite loessoide nisipuri si pietrisuri, care corespund aluviunilor actuale depuse.
Geomorfologic relieful luncii se prezinta in general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal terenul este inclinat spre raul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, garle, balti si mlastini).
Altitudinea reliefului variaza intre 3 m in Lunca Joasa a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunarea) si 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10-20 m in partea nordica (la nord de Oancea) si sub 10 m spre varsarea in Dunare. Valorile altitudinii cresc spre nord si spre vest.

Principalele activitati sunt cele legate de pescuitul recreativ si cel sportiv.
Vizitarea se poate face doar dupa achitarea unei taxe, iar pentru pescuit trebuie sa existe un permis emis de Asociatia Pescarilor Sportivi[11].
Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice intre municipiul Galati si Complexul Mata - Radeanu. Turistii au astfel posibilitatea de a urmari pasarile care cuibaresc, migreaza sau se hranesc in teritoriu in urmatoarele puncte: Lacul Brates, Lacul Vlascuta, Lacul Vladesti, Lacul Pochina, Zona sivita, Balta Mata - Radeanu. Exista aviziere si panouri de informare.
Localitatile limitrofe parcului poseda unele resurse arheologice si istorice.
Exista vestigii ce dateaza din paleoliticul final si urme ale diverselor culturi (Monteoru, Gumelnita, Foltesti- Usatovo) precum si vestigii sau biserici din perioada medievala, moderna si contemporana. Majoritatea bisericilor construite in localitatile din proximitatea Parcului au fost ridicate dupa unirea Moldovei cu tara Romaneasca din 1859 si pana la 1918. Cea mai veche biserica este cea din Comanesti - comuna Cavadinesti - datata 1796. O alta biserica veche construita in 1828 din valatuci, se afla in satul Chiraftei - comuna Mastacani.
in satul sivita - comuna Tulucesti, se afla un muzeu de arta sateasca numit "Vatra cu dor", al artistului popular Paul Buta[12], iar la Cavadinesti a fost infiintat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.
in comuna Tulucesti, in aria protejata Padurea Garboavele, exista un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scara mai mica o vatra de sat ce cuprinde patru gospodarii din zona Cavadinesti, Mastacani, Corod si Cahul.