Traseul de creasta (Trasee turistice in Piatra Craiului)

Traseul de creasta (Trasee turistice in Piatra Craiului), Parcul National Piatra Craiului

ETAPA I: NORD-SUD, durata 3-3.30 h. Creasta Nordica: Cabana Curmatura; Saua Crapaturii; virful Turnul; Saua Padinei inchise; virful Padina Popii; zona refugiului de la Virful Ascutit.
Traseul de creasta, marcat cu punct rosu, porneste de la cabana Curmatura. Initial, cand iesim din cabana, ne abatem catre stanga spre Zarnesti si dupa circa 10 m in aceasta directie ajungem in punctul de ramificatie a drumurilor. Pe un stalp de marcaj cu tabla indicatoare citim, intre altele, si explicatii referitoare la drumul nostru. De la tabla mentionata ne abatem la stanga in urcus prin poiana cabanei si dupa scurta distanta intram in padurea de molid, revarsata de la creasta pe coastele de sud ale muntelui Piatra Mica. Urcusul in panta accentuata se domoleste prin padurea pe care o strabatem, trecand pe langa peretii albi de calcar, ridicati in marginea potecii. Dupa circa 20 minute, socotite de la cabana Curmatura, ajungem in Saua Crapaturii, unde doua din marcajele turistice, comune pana in acest loc cu traseul nostru, se despart: traseul, marcat cu banda galbena, conduce spre Zarnesti, iar cel cu punct albastru spre Piatra Mica. Locul este semnalat de un stalp indicator. Din dreptul stalpului indicator coboram catre stanga, ocolind prin Padure Coltul din Curmatura, turn de piatra impadurit, ridicat in mijlocul inseuarii dintre Piatra Craiului si Piatra Mica. La capatul acestui pasaj intalnim un stalp indicator, pe a carui sageata citim urmatoarea explicatie: acces direct la cabana Curmatura fara sa atinga Saua Crapaturii: 10 minute. Deasupra stalpului indicator, pe creasta, se afla punctul cu altitudinea cea mai scazuta a Curmaturii Pietrei Craiului. Pe axa de simetrie a acesteia, catre sud, spre valea Curmaturii, se adanceste talvegul unui valcel sec, iar la nord ulucul vaii Crapaturii, delimitand pe toata lungimea lor Piatra Craiului de Piatra Mica. Adaugam ca Saua Crapaturii se afla in cuprinsul Curmaturii Pietrei Craiului, pe versantul corespunzator muntelui Piatra Mica. Continuand traseul, urmam poteca prin padure, urcand sustinut, uneori printre trunchiurile molizilor rasturnati de vant. Dupa scurta vreme depasim linia de creasta printr-o sa, de unde coboram, traversand catre abruptul masivului o intinsa zona de grohotisuri, revarsata catre dreapta spre valea Crapaturii. in fata noastra se ridica starnindu-ne admiratia peretele de piatra alba pe care vremea a brazdat numeroase jgheaburi. Ici-colo apar cativa molizi singuratici sau grupati, piperniciti si scrijeliti de vanturi. Escalada catre Creasta Nordica a Pietrei Craiului incepe dupa ce am traversat grohotisul. Un prag stancos, inalt de 4-5 m, ne supune la primul examen de catarare. Trecandu-l cu bine, ne folosim in continuare de cele doua cabluri montate de-a lungul traseului. Urmeaza un jgheab cu grohotis marunt care pe o mica distanta trebuie trecut cu mai multa atentie. Pe masura ce inaintam, panta devine mai inclinata. Cu toate acestea, pasajele ce trebuie trecute nu sunt dificile, datorita prizelor naturale pe care le folosim pentru sprijin si altor doua cabluri montate in locurile expuse. inaintarea noastra este usurata de marcaj, care ne arata uneori si punctele de sprijin pentru maini. Dupa circa o ora de la cabana Curmatura, ajungem in dreptul unui stalp metalic; o sageata indicatoare, fixata pe el, ne da urmatoarele explicatii: spre cabana Curmatura 45 minute - 1 ora. in dreapta stalpului, pe o lespede, vedem marcajul cruce albastra al traseului din Padina Hotarului, care ia sfarsit in acest loc, la 1 850 m altitudine. in continuare, linia crestei incepe sa se contureze tot mai bine; urcusul, desfasurat in panta mai domoala, trece peste obstacole mici pana la Turnul, primul varf al crestei in aceasta parte, unde pe un stalp indicator sunt fixate doua sageti si o tabla cu explicatii asupra traseelor ce se ramifica de pe linia crestei spre diferite obiective, precum si timpii de mers. Varful Turnul este denumit local Turnul Pietrei, iar turistii ii spun uneori Turnul Pietrei Craiului. Din varful Turnul se desparte catre dreapta traseul prin Padina Sindileriei, care este foarte slab marcat la inceputul coborarii. Condusi de marcajul nostru, reluam drumul pe creasta, privind in dreapta multimea de turnuri si creste, ridicate pretutindeni in Padina Sindileriei. Curand insa va trebui sa renuntam la aceasta placere si, din cauza unor obstacole, sa parasim linia crestei catre stanga, pe versantul estic, ocolind varful Padina inchisa printr-o zona impadurita. La sfarsitul intervalului ajungem in Saua Padinei inchise (1955 m alt.), delimitata la sud de varful Padina Popii si la nord de varful Padina inchisa. Locul este marcat cu stalp si tabla indicatoare. Prin acest punct trece traseul marcat cu banda albastra care, urmat catre dreapta, conduce in poiana fostului refugiu Diana, pe
Brina Caprelor, iar la stanga coboara la cabana Curmatura. Continuand drumul pe linia crestei privim catre dreapta haurile Padinei inchise, minunandu-ne de nota particulara data de stratele de calcar puternic redresate pana la verticala. Dupa 15 minute de mers ajungem pe varful Padina Popii (1970 m alt.), punct de ramificatie semnalat de un stalp metalic. Traseul este marcat cu triunghi albastru si conduce in coborare catre dreapta, prin Padina Popii, in poiana fostului refugiu Diana. De pe varful Padina Popii, linia crestei se vede in fata noastra, ingusta si punctata cu palcuri de jnepeni. Pe aceasta portiune avem posibilitatea sa admiram in dreapta Padina Popii, delimitata catre nord-est de Muchia Padina Popii; pe abruptul ei, denumit Peretele Mare din Padina Popii, s-au stabilit numeroase trasee alpine de o rara frumusete. Dupa circa 400 m, socotiti din dreptul ultimului punct de ramificatie, creasta inchide pe la obarsie numeroasele valcele, afluenti ai vaii Cioranga Mare. Jos, prin aceasta zona, trece Braul Cioranga Mare, ramura de jos. Hatasul din lungul braului este greu de urmarit, mai ales prin padurea de jnepeni prin care uneori se pierde. Dupa aproape o ora, socotita de la virful Padina Popii, creasta devine lata, poteca trecand peste Varful Ascutit (2150 m), de sub care se desprinde catre dreapta valea Cioranga Mare, pe al carei pat inierbat se contureaza poteca nemarcata catre Braul Cioranga Mare, ramura de sus, si refugiul Cioranga Mare. Dincolo de varf, coboram pe platforma refugiului de la Varful Ascutit. La circa 30 m mai jos intalnim cateva sageti indicatoare cu explicatii pentru traseul de creasta si coborarea la cabana Curmatura prin Padinile Frumoase. in acest loc ia sfarsit prima etapa a traseului.

ETAPA II: NORD-SUD 2-3 h. Creasta Nordica: Zona refugiului de la Virful Ascutit -virful Timbalul Mare; Piscul Baciului (virful La Om); Saua Grindului.
Etapa a doua a traseului de creasta se desfasoara la sud de zona refugiului de la Varful Ascutit. in punctul de plecare sunt fixate pe stalpi metalici mai multe sageti de directie, cu explicatii pentru obiectivele sau traseele turistice marcate in regiune. De la stalpul indicator, poteca de pe Creasta Nordica spre Piscul Baciului ne conduce circa 350 m mai mult pe linia crestei, pina in apropierea Varfului Timbalul Mare, inaltat in fata. inainte de a incepe urcusul pe varf, creasta se intrerupe de doua ori, formand la mici intervale cate o strunga. Din dreptul celei de-a doua, marcajul coboara 4-5 m spre est, pe un scoc mai accidentat, pentru ca apoi sa revina in alta strunga (a treia), unde pe versantul nord-vestic incepe firul de obarsie al Canionului Cioranga Mare, prin care turistii obisnuiti cu catararea pe stanci si alpinistii coboara la refugiul Cioranga Mare, aflat langa fosta Cabana Ascunsa, pe traseul Valcelului cu Fereastra. Locul poate fi identificat si dupa fereastra naturala sfredelita in peretele ce margineste pe dreapta firul de obarsie al canionului mentionat. Pentru refugiul Cioranga Mare de langa fosta Cabana Ascunsa, pe traseul Valcelului cu Fereastra. Continuand traseul de creasta, urcam sustinut pe varful Timbalul Mare (2177 m alt.), de unde putem privi cea mai fantastica zona a Pietrei Craiului, Padina lui Calinet, paradis alalpinismului, rival al zonei Galbinele din masivul Bucegi. Dincolo de aceasta zona, peste magurile impadurite si ulucul adanc al Dambovitei, vedem masivul Iezer-Papusa, iar mai la dreapta insiruirea nesfarsita de varfuri ale Fagarasului. Urmeaza coborarea in Saua Calinetului, adancita intre varful Timbalul Mare si Varful dintre Timbale. in cuprinsul ei, prin prezenta unor coltani, saua prezinta o denivelare care o imparte in doua. in prima portiune, dinspre nord, ajung alpinistii veniti din traseele de pe Calinetul Mic; in cea de-a doua, dinspre sud, ajung cei care au urcat pe firul principal al Padinei lui Calinet. Reluam traseul de creasta, urcand pana la Varful dintre Timbale (2170 m alt.). Privind inapoi, vedem peretele, creasta si varful Timbalul Mare, custratele redresate la verticala, amintindu-ne de Orga Mare din Padina inchisa. in dreapta noastra, pe versantul nord-vestic, se adanceste Valea Podurilor. Cu imaginea numeroaselor tancuri si muchii, ridicate in cuprinsul ei, inaintam catre sud pe linia Crestei Nordice, impresionati de salbaticia tinutului si ingustimea crestei pe care ne aflam. Trecand de pe un versant pe altul, depasim neregularitatile traseului care culmineaza cu o traversare in coborare pe versantul vestic, pana in Saua Vaii Podurilor. Urmeaza depasirea celei mai dificile portiuni a traseului, lunga de circa 100 m. Marcajul ne conduce peste crenelurile crestei sau locurile mai expuse, trecand de regula pe versantul estic. intr-o mica strunga, locurile se domolesc, poteca trece in continuare pe versantul estic, urcand printre palcurile de jnepeni sau catarandu-se peste mici saritori. Intervalul ia sfirsit cu un pasaj ingust de pe linia crestei, punctat in final de varful Timbalul Mic (2231 m alt.). in aceasta zona ia sfarsit traseul alpin de pe Muchia Timbalului Mic, iar mai inapoi, in Saua Vaii Podurilor, traseul de pe firul principal al vaii cu acelasi nume. De pe virful Timbalul Mic catre stanga putem privi cea mai sabatica zona a versantului rasaritean, iar peste aceasta, satele branene, raspandite pretutindeni, peste Magurile Branului. Dincolo de ele zarea este inchisa de la dreapta la stanga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare, Postavaru si Garbova. Reluand drumul de creasta coboram sustinut, avand in dreapta firele de obarsie ale Cioringutei. Cind am ajuns jos, intr-o sa punctata cu jnepenisuri, suntem in punctul din care incep catre sud Claile, varfuri stancoase ce se inlantuie pana aproape de Piscul Baciului. incepand din acest loc, pe versantul vestic se adancesc firele de obarsie ale Vladuscai. Dupa circa 21 ore ajungem pe varful Zbirii (2 220 m alt.). in continuare strabatem o mica portiune de creasta mai accidentata, dupa care urmeaza varful Claia Caldarii Ocolite (2 202 m alt.), sprijinit catre dreapta de creasta Coltilor Rai. Din dreptul acesteia urcam in lungul crestei, devenita mai lata si usor inierbata, trecand pe deasupra Caldarii Ocolite, pana pe varful La Om sau Piscul Baciului (2238 m). La sud de varf se ramifica spre stanga, in coborare, traseul 1. A (marcat cu banda rosie) spre refugiul Grind. Mai jos de acest punct, pe linia crestei, la circa 350 m, ajungem la stalpul metalic din Saua Grindului, limita sudica a Crestei Nordice, unde etapa a II-a a drumului de creasta ia sfarsit

ETAPA III: NORD-SUD 3-4 h. Creasta Sudica: Saua Grindului; Coama Lunga; Saua Funduri.
Pentru a delimita mai precis Creasta Nordica de Creasta Sudica a Pietrei Craiului, am ales ca hotar punctul cel mai coborat dintre Piscul Baciului si varful Grind, pe care l-am denumit Saua Grindului. Un stalp de marcaj, dispus in acest loc, la intrarea pe traseul de coborare spre cabana Plaiul Foii pe"La Lanturi" serveste si ca reper pentru identificare. Din Saua Grindului, conduside marcajul cu punct rosu, urcam pe Creasta Sudica spre varful Grind (2210 m alt.), la care ajungem curand. in continuare strabatem cea mai dificila portiune a traseului de creasta, de-a lungul unei muchii inguste si sinuoase. in stanga, pe versantul rasaritean, se adancesc Hornurile Grindului, al caror talveg plin de grohotis formeaza in aval obarsia vaii Cheia de sub Grind. in dreapta, pe abruptul vestic, vedem aglomerarea de turnuri si creste ce caracterizeaza zona denumita Umerii Pietrei Craiului. Intervalul ia sfarsit intr-un loc mai domolit, de unde incepem urcusul in lungul obstacolelor ce preced Coama Lunga, cea mai impresionanta portiune de creasta din intregul masiv. Privita in ansamblu, ea are aspectul unui acoperis asemanator cu acela al marilor piscuri Vistea-Moldoveanu din Fagaras. ingusta si destul de lunga, creasta lasa pe stanga si mai ales in dreapta un perete foarte abrupt. La sud de Coama Lunga, poteca ne poartape deasupra peretilor inalti ai abruptului vestic, unde alpinistii si-au gasit o vasta zona pentru practicarea acestui sport al curajului si vointei. Astfel depasim pe rand: Peretele din Padina Lancii, Poiana inchisa, Peretele Marelui Grohotis, delimitat catre sud de Muchia Rosie, Peretele Piscului Rece, Peretele Piscului cu Brazi, Peretele de la Ceardac, Muchia lui Ivan si Valea lui Ivan, care incheie zona cercetata de cataratori pe versantul vestic al Pietrei Craiului. Din dreptul acestei vai, creasta isi pierde din inaltime. Numeroasele varfuri intrerupte de sei sau de strungi inguste le ocolim pe versantul estic, condusi de marcajul dispus pe o poteca aflata la circa 40-50 m sub creasta. Uneori strabatem pe acest versant zone intinse, acoperite cu jnepeni sau presarate cu smirdar, care in perioada infloririi (lunile mai- iunie) inroseste muntele cu florile lui si inmiresmeaza atmosfera. Ultimul varf mai important de pe Creasta Sudica este Varful Pietrei (2086 m alt.), la care ajungem dupa circa 3 ore, socotite de la Saua Grindului. Coborarea de pe el mai prezinta un pasaj dificil care ia sfarsit dupa circa 15 m. in continuare, poteca se apropie mult de linia crestei. in fata vedem, acoperit cu padure, muntele Pietricica, prelungire catre sud si Pietrei Craiului. Dupa o succesiune de trei turnuri, pe care le depasim catarandu-ne, trecand prin seile ce le despart, ajungem in zona de obarsie a Vaii Urzicii, adancita in dreapta, catre vest. in lungul ei se contureaza poteca marcata cu triunghi albastru a traseului 9C. Punctul de ramificatie este semnalat cu un stalp indicator. Ultimele obstacole ale crestei pana in Saua Funduri, desfasurate pe o distanta de circa 350 m, se prezinta sub forma unor coltani sau trepte usor inierbate. in coborare peste acestia avem in dreapta o frumoasa perspectiva asupra vailor sculptate in peretele de vest al Pietrei Craiului si al Pietricicai, conturate prin desisul padurii de jnepeni crescuti pe seninari de calcar. Descrierea etapei a III-a a traseului de creasta ia sfarsit in Saua Funduri, iar marcajul punct rosu, in continuare foarte rar, conduce la stanga (catre est), in coborare, alternand cu marcajul triunghi albastru pana la stana din Funduri, unde ia sfarsit.