Traditii si obiceiuri de Paste in judetul Arges, Judetul Arges
Pastele sau invierea Domnului este cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii, toata dogma religioasa se fundamenteaza pe miracolul invierii Mantuitorului. Cuvantul ,,Paste" isi are originea in grecescul ,,pascha" si ebraicul ,,pesah" care inseamna ,,trecere" si se refera la iesirea poporului evreu din Egipt. Pastele reprezinta sarbatoarea cu cea mai mare implicare spirituala, aceasta zi fiind asociata cu totala revenire a naturii la viata. in secolul al XIX-lea, invierea Domnului, era celebrata in maniera proprie de fiecare comunitate rurala, in functie de ocupatiile pe care acestia le aveau (pastori, agricultori, viticultori, pomicultori, vanatori etc.).Obiceiul era ca la miezul noptii, de inviere, la primul cantat al cocosului, oameni insarcinati special, anuntau, prin diferite zgomote, pe credinciosi, ca Parasemile (saptamanile de post) s-au incheiat si trebuie sa vina la slujba de inviere. Atunci, toata suflarea satului, cu exceptia celor foarte batrani, bolnavi sau copiii mici, se indrepta catre biserica. Traditia cerea ca fiecare sa se imbrace cu cele mai bune haine si sa se spele pe fata cu apa proaspata in care se afla un ou rosu sau un ban de argint. Mai exista obiceiul ca odata ridicati din pat, pentru a merge la slujba religioasa, toti membri familiei trebuiau sa calce pe un pres sau covor si nu direct pe podea, in caz contrar ar fi suferit de usturime la talpi tot anul. Odata terminata slujba, gospodarul venea cu lumanarea aprinsa, pana acasa, pe care o stingea de grinda, afumand-o in forma de cruce. Primul lucru atins trebuia sa fie ceva de metal, asa cum era clanta usii sau un cutit. Lumanarea era, apoi, pastrata cu mare grija pentru a fi aprinsa in caz de calamitati naturale: grindina, seceta, furtuni etc. De asemenea, preventiv, vitele se afumau cu lumina de la inviere pentru a le feri de boli si farmece de mana. in unele cazuri lumina sfanta era folosita de fete si femei pentru incantatii de dragoste, iar la rasaritul soarelui atat baietii cat si fetele trebuiau sa se uite in fantana pentru a fi curati si limpezi la chip si suflet precum apa neinceputa. Nu era bine sa dormi in ziua de Pasti pentru a nu fi somnoros tot anul si, de asemenea, starea de trezie il ferea pe gospodar de ploile care puteau sa cada in timpul coasei. in duminica Pastilor era bine sa se manance, prima data, carne de pasare sau peste, ca sa fii usor la munca. in aceasta zi se vindeau si se cumparau (fictiv) copii; familia cu prunci bolnavi ii dadeau pe ai lor celor cu multi copii sanatosi sau daca nu aveau cumparau de la acestia ca sa aiba si ei acelasi noroc. Traditia spunea ca in noaptea de Pasti se deschid cerurile care raman asa pana la Ispas (inaltarea Domnului).
