Manastirea Comana

Manastirea Comana, Judetul Giurgiu

Manastirea Comana este o posibila ctitorie a legendarului Vlad Tepes, asezata pe malul drept al raului Neajlov, nu departe de confluenta acestuia cu Argesul, intr-o zona impadurita si mlastinoasa. Pomelnicul manastirii vorbeste de aprigul voievod ca fiind intemeietorul acestui asezamant in amintirea victoriei repurtate langa Giurgiu impotriva turcilor condusi de Hamza Pasa si Catavolinos. Ipoteza recenta a inmormantarii lui Vlad Tepes la Comana, dupa tragicul sau sfarsit din primele zile ale anului 1477, este atragatoare si plauzibila.
Fugarele mentiuni documentare din anii 1461, in vremea lui Radu cel Mare, apoi cele din 1505, din vremea urmasului sau, Neagoe Basarab, nu sunt concludente in privinta continuitatii asezamantului. Manastirea va fi refacuta la anul 1588 de catre cel mai puternic boier din Vlasca, stapan al curtii din Coiani, viitorul domn al Tarii Romanesti, Radu Serban. Constructia reprezinta un monument cu o arhitectura deosebita pentru secolul al XVI-lea, in cadrul judetului Vlasca, atat in ceea ce priveste biserica si chiliile, cat si incinta fortificata.
Prin aducerea ramasitelor pamantesti ale pribegilor domnitori Radu Serban si Nicolae Patrascu, acest asezamant monahal a fost transformat in necropola domneasca. in perioada urmatoare, manastirea a intrat sub ocrotirea puternicei familii a Cantacuzinilor. Aceasta sfanta manastire a fost inchinata la Sfantul Mormant in anul 1728 si, in timpul administrarii ei de catre calugarii greci, a intrat intr-un proces de decadere, in final fiind desfiintata.
Din anul 1992, prin hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, manastirea Comana a fost reinfiintata, in prezent aflandu-se in plin proces de restaurare.