Cultura Gumelnita si cultura Dridu

Cultura Gumelnita si cultura Dridu, Judetul Ialomita

Urmele de locuire urca in timpuri stravechi. Rezervatia arheologica de 5 ha vine sa protejeze o zona in care au fost identificate asezari din epoca fierului (mil.I i. Hr.), cultura veche romineasca (sec VIII-XI) si cultura medievala (XIII-XIV). In satul Dridu-Snagov se afla urmele unei asezari din epoca Bronzului (mil. III i. Hr.) pe aproximativ 1 ha.

Vestigiile unei asezari deschise de bordeie, datand din sec. VIII-XI, apartinand populatiei autohtone, cu un bogat inventar de ceramica, constituie o cultura caracteristica denumita - Cultura Dridu, raspindita pe o arie larga a teritoriului Rominiei.
Originea denumirii se pierde in negura trecutului, numele localitatii aparind diferit iDridihi, intr-un manuscris apartinind lui Radu cel Mare, respectiv iDridovai, intr-un document din timpul domnitorului muntean Vladislav al treilea.

Cercetarile arheologice efectuate in perioadele 1956-1961 si 1974-1980, au concluzionat: "in depozitele cuaternare de la Dridu (cultura Dridih), s-au gasit fragmente de olarie primitiva si obiecte de silex cioplite, alaturi de oase de om si animale ca si pamint amestecat cu paie pentru facerea locuintelori.

Noua orientare data cercetarilor istorice si arheologice in tara noastra", a concluzionat stiintific vastul material descoperit in cele 7 campanii de sapaturi desfasurate la Dridu, incepute sub conducerea renumitului specialist profesor I. Nestor si continuate de Eugenia Zaharia. Atestarea asezarii umane de pe malul sudic al lacului Comana - Dridu ne arata "cele mai vechi resturi arheologice, care s-au gasit sporadic, apartinind culturii Gumelnita", locul fiind folosit, in epoca neolitica, drept cimitir. In acelasi loc, dar la distanta in timp de aproape 3 decenii, a fost cules un fragment de statueta zoomorfa, de lut pietrificat (cap de bovina) caracteristic cuprinzatoarei civilizatii neolitice Gumelnita. Deci, se numeste cultura felul in care ei isi faceau vasele si uneltele si Gumelnita Dridu dupa locul unde au fost gasite. Extinderea ariei de cercetare din ultimii ani si pe terasele imediate ale riului Ialomita evidentiaza urme de viata materiala din epoca neolitica, "Cultura Gumelnita" in alte trei puncte, unul identificat pe malul sting al riului, la coasta lui Dascalu, celelalte doua asezari fiind situate pe dreapta Ialomitei, la Radu Grigore si la Metereze, ultimul punct prezentindu-se sub forma unui tell neolitic. Deci, in epoca neolitica uneltele erau facute din piatra slefuita, lemn, os etc.

Cel mai important dintre acestea este amplasat in curtea cetateanului Radu Grigore, unde, in urma cu 40 de ani (2006), cu ocazia saparii unei gropi pentru facut caramida, au fost scoase la iveala trei schelete de om, resturi de vase si unelte specifice, un ciocan si o dalta.
Locul este considerat o adevarata necropola neolitica si a fost cercetat arheologic in amanunt. Daca ciocanul nu a fost identificat de catre specialisti, instainindu-se, (profesorul Alexandru Pitis declara ca era perforat si foarte slefuit), dispunem de dalta culeasa de Radu Gheorghe, atestata de catre Muzeul Judetean Ilfov, ea reprezentind un exemplar specific culturii "Gumelnita".

Revenind la zona lacului Comana, consemnam ca numeroase fragmente ceramice si gropi de scos lut s-au gasit din epoca bronzului (cultura Glina III), din epoca Hallstatiana (cultura Barabi) si din vremea Latenului dacic (secolele III- II - lea i.e.n.).
Epoca fierului este semnalata si pe terasa stinga a Ialomitei, la punctele "Valea Zisii" si la "Pietris", caracteristic fiind fragmentele ceramice din perioada clasica a civilizatiei geto-dacice (secolul I i.Hr.- secolul I dupa Hr.).

Incepind de la atestarea sa documentara (28 octombrie 1464) sunt numeroase momentele epocii feudale, cind localitatea este prezentata ca mosie ori sat.
In documentul dat la data de 28 octombrie 1464 de catre Radu cel Frumos, la Bucuresti, care cuprinde danii catre Minastirea Snagov, spune ca: "s-au daruit sate, munti, vii, s?la?e de tigani si patru mori la Dridihi. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in catunul Dridu (azi Dridu-Snagov) se construieste o bisericuta din lemn, ctitorul fiind capitanul Neagoe in vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti, care a fost domnitor intre anii (1774-1782), dupa pisania din lemn care se pastreaza inca.

Lipsita de fresca, biserica se impune prin sculptura stilpilor si a grinzilor de o valoare deosebita pentru epoca si stilul constructiei. Dupa trei secole de existenta administrativa in cadrul judetului Ilfov, din 1778, ca urmare a reformei administrative intreprinse de Alexandru Ipsilanti, domnul tarii, Dridu va intra in componenta judetului Ialomita, devenind una din cele sapte plati ale judetului.
Dupa evenimentele de la 22 decembrie 1989, s-a construit o manastire la confluenta Ialomitei cu Prahova care se numeste "Manastirea Acoperamintul Maicii Domnuluii". Aceasta a fost construita pe terenuri donate de locuitori ai comunei, cu donatii pentru construirea ei pe terenul cu rezonanta istorica numit "La Metereze", acolo unde s-au gasit cele mai multe relicve ale Culturii Dridih.