Campulung Muscel - obiective turistice Campulung Muscel

Campulung Muscel, Judetul Arges

Campulung sau Campulung Muscel este situat in partea de N-E a judetului Arges si se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer (Harta Muntilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului.

Campulung Muscel se afla in nord-estul judetului, in depresiunea omonima, la o altitudine de 580-600 m, in Muscelele Argesului, la poalele Muntilor Iezer, pe malurile Raului Targului. Orasul este strabatut de soseaua nationala DN73, care leaga Pitestiul de Brasov, aflandu-se la o distanta de 52 km de Pitesti si 84 km de Brasov. in Campulung exista un bulevard ce s-a numit multa vreme Bulevardul "Pardon". Aceasta pentru ca era asa mare aglomeratie, ca desele ciocniri intre trecatori duceau inevitabil la scuzele exprimate la tot pasul prin expresia "Pardon!". Orasul si imprejurimile sale au fost intotdeauna zone usor accesibile iar atractiile turistice si peisajele naturale au oferit spatiul perfect pentru o vacanta de neuitat.

Peste 100 de locuri din oras sunt clasificate ca monumente istorice, 39 dintre ele sunt clasificate ca monumente istorice de interes national. Alte 15 sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectura, printre care: Manastirea Negru Voda - ansamblu alcatuit din biserica domneasca "Adormirea Maicii Domnului" (sec. XIV, refacuta in sec. XVII), biserica bolnitei "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" (1718), casa egumeneasca (1635), casa domneasca/arhiereasca (1301-1900), turnul clopotnita (1647), chiliile (sec. XIV-XIX), o fantana (dupa 1900), zidul de incinta al bisericii (sec. XIV-XIX) si zidul de incinta al manastirii (1712); ansamblul bisericii catolice "Sf. Iacob"-Baratia (sec. XIII-XVIII) - ansamblu alcatuit din biserica catolica "Sf. Iacob cel Mare" (corul primei biserici gotice), ruinele navei primei biserici gotice (sec. XIII), casa parohiala (sec. XVII), cladirile anexe, turnul clopotnita (1730) si zidul de incinta; ansamblul bisericii Sf. Nicolae-Domneasca scoala Normala, azi Colegiul National Pedagogic "Carol I"(1895); vila Ghita stefanescu, azi Muzeul de Etnografie (1735, refacut in 1928).