Campina

Campina est atestata documentar la 8 ianuarie 1503, numele acesta figurand in registrele vigesimale ale negustorilor brasoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zona folosita drept drum comercial, constituind inca din secolul al XIV-lea o cale de comunicatie intre provinciile romanesti, Transilvania si Muntenia. Desi in actele emise de cancelariile domnesti este mentionata "vama Prahovei", exista certitudinea ca satul Campina, gratie pozitiei sale geografice la intrarea in muntii Carpati si amplasarii la distanta egala de Bucuresti si Brasov, era vama, punctul strategic pentru controlul marfurilor. Acest lucru a facut posibila o dezvoltare rapida a asezarii, localitatea beneficiind de nenumarate avantaje in urma schimburilor comerciale care aveau loc aici. A functionat ca vama din anul 1422 pana in 1840, cand, pentru un timp scurt vama s-a mutat la Breaza, iar dupa aceea la Predeal, punctul de frontiera atunci cu Ardealul.

Inflorirea Campinei a avut ca sursa si transhumanta, activitate prelungita pana in secolul al XIX-lea, aducatoare de mari beneficii, atat pentru localitate cat si pentru vistieria Tarii Romanesti. Pe drumul Campinei se aflau hanuri pentru calatorii spre Transilvania. Tot aici, in urma cererii scrise a boierului Scarlat Campineanu adresata domnitorului Moruzi in anul 1799, se va tine un obor de vite in fiecare luni, fapt ce aduce noi avantaje targului.
in 1822, Campina ajunge pe primul loc in lista vamilor Tarii Romanesti, atu-ul fiind pacura, element ce conferea importanta si valoare acestui loc.
Timp de cateva decenii, orasul Campina a cunoscut o lentoare in dezvoltarea sa, mai ales de cand vama se mutase la Breaza si, apoi la Predeal. Odata cu inceperea exploatarii moderne a titeiului, asezarea va inflori din nou (1880).

Ocupatiile campinenilor in aceasta perioada erau: agricultura, comertul, albinaritul, carausia si extragerea pacurei din subsolul asezarii de catre renumitii fantanari. Aici functionau atunci opt mori de apa, situate pe Prahova si pe Doftana.
La 1 Decembrie 1879 a fost inaugurata linia ferata Ploiesti-Predeal; pe locul actualei gari a municipiului si-a avut biroul tanarul inginer de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul si constructorul podului de la Cernavoda (1895).
Documentele arata preocuparea edililor orasului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: strazi pavate, felinare, piata comerciala, gradina publica. Se mentioneaza, intre altele, despre baile minerale amenajate din anul 1857 in jurul izvoarelor saline si sulfuroase de pe platoul sudic al orasului, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor persoane din Bucuresti Garoflide si Georgescu ele vor constitui un punct de atractie al orasului, prin: cazino, restaurant cu orchestra germana si fanfara, spatii de cazare si cabine, intr-un cuvant un stabiliment balnear desavarsit. in mijlocul parcului intins pe o suprafata de 2,5 ha este ridicata o capela in stil baroc, ce adapostea mormantul lui Dumitru Hernia, un lacas veritabil monument de arta, ajuns astazi o admirabila ruina.

Frumusetea si blandetea climei Campinei au fost motivele pentru care oameni de seama ai neamului vor avea aici resedinta: pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. chimist Constantin Istrati, Ion Heliade Radulescu.
Orasul prospera prin exploatarea "aurului negru". Se infiintau marile unitati industriale: Rafinaria Societatii "Steaua Romana", Atelierele centrale Campina, Uzina electrica, Fabrica de acid sulfuric. Mica industre se facea simtita aici prin atelierul si turnatoria lui Carol Saicovici, iar in 1911, prin turnatoria fratilor Zipter.
Dintr-un mic orasel provincial, Campina a devenit un puternic centru industrial petrolifer si metalurgic, transformandu-se putin cate putin in ceea ce este astazi: una dintre cele mai frumoase si prospere asezari din Romania, in care convietuiesc aproximativ 38.000 de locuitori.
in anul 1994, prin decret guvernamental, Campina a devenit municipiu.

SCURT ISTORIC:

• 1503 ianuarie 8 - este data primei atestari documentare a localitatii, datorita mosneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de ceara de albine spre vanzare la Brasov si este consemnat in registrul vigesimal (de taxa vamala) la poarta cetatii. in acelasi an se consemneaza prezenta a altor doi mosneni din Campina, Serban si Costea, ce vor aduce spre vanzare tot ceara;
• 1663 septembrie 23 - apare pentru prima data intr-un act de vanzare (zapis) a unui teren pentru casa denumirea de "targ" a Campinei;
• 1674 martie 12 - vama de la Campina este atestata prin hrisovul emis de cancelaria domneasca in anii de domnie al lui Duca Voda (1673-1678). "...iar drumul Campinei este numai poteci si scala (vama) de negutatori". Sub denumirea de "vama a Prahovei", vama din aceasta zona ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestata inca din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fara a i se preciza locul;
• 1783 - Campina devine targ liber si capata o serie de drepturi;
• 1799 - prin jalba catre domnie adresata de boierul Scarlat Campineanu domnitorului, Alexandru Moruzi isi da aprobarea iar Campina obtine dreptul de a tine zi de targ (lunea);
• 1861 aprilie 16 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Campina fiind al saselea oras din tara iluminat cu acest nou sistem;
• 1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Voda, Campina este ridicata la rang de oras;
• 1864 - atrasi de aurul negru, primii cetateni straini se stabilesc in localitate;
• 1879 iunie 1 - intra in serviciu calea ferata Ploiesti-Predeal cu gara la Campina;
• 1883 - se construieste calea ferata Campina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca si a sarii de la Ocna Telega;
• 1886 - ing. Ion Gheorghiu, executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat in 1885), construieste o rafinarie ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost ridicata pe platoul Bucea in zona autogarii actuale;
• 1887 - acelasi ing. Ion Gheorghiu sapa pe malul raului Doftana o sonda montata pe gura unui put de petrol adanc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sonda sapata la Campina;
• 1890 - se constituie la Campina prima schela petrolifera din tara, din primele cinci sonde;
• 1895 septembrie 17 - se intemeiaza marea societate de petrol "Steaua Romana" cu sediul in oras;
• 1897 octombrie - intra in functie rafinaria societatii "Steaua Romana", care marcheaza inceputul prelucrarii moderne a petrolului in Romania. La timpul sau, a fost considerata cea mai mare din Europa si cea mai moderna, avand o capacitate de prelucrare de 1200 tone/zi;
• 1897 - societatea olandeza "Amsterdam" amenajeaza pe raul Prahova in zona orasului o hidrocentrala cu o putere de circa 220 kw. Ea va folosi curentul electric produs la saparea primelor trei sonde. Este considerata o premiera mondiala in domeniul petrolului;
• 1893-1896 - filologul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu va construi pe platoul Campinita castelul sau denumit "Iulia Hasdeu" dupa numele fiicei sale decedate;
• 1902 - se introduce apa curenta (la robinet) odata cu aductiunea de apa prin conducta de la Breaza, ce era stocata in bazinul de la capatul cartierului Campinita;
• 1902 - se inaugureaza "Casa cu grifoni" situata pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Stefanescu, prima casa iluminata electric din oras, avand o instalatie proprie;
• 1904 decembrie 1 - se infiinteaza prima scoala de maistri sondori si rafinori din tara si din lume la timpul ei;
• 1906 - se incheie constructia bisericii catolice dupa proiectul sustinut si financiar de petrolistul ing. Anton Raky;
• 1907 - la o sonda din schela Campina se experimenteaza pentru prima oara in tara metoda americana de extragere a titeiului prin gaz-lift;
• 1907 - decedeaza la Campina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar in luna august se stinge din viata filologul si scriitorul B.P. Hasdeu;
• 1908 - dupa planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public si casnic in oras;
• 1913 septembrie 13 - a decedat, cazand cu avionul de constructie proprie, la Banesti aviatorul Aurel Vlaicu;
• 1917 octombrie - imparatul Wilhelm al II-lea al Germaniei, insotit de maresalul Von Makensen viziteaza schela si rafinaria "Steaua Romana";
• 1918 - moare la Paris (trimis ca delegat pe langa guvernul francez) savantul Dr. C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Campina;
• 1926 - infiintarea Asociatiei Romane pentru Propaganda Aviatiei, prin care la Campina (in 1935) este creata o " Scoala de zbor fara motor " (planorism);
• 1929 septembrie - se introduce pentru uz casnic gazul de sonda de catre societatea "Astra Romana" la primii 43 de abonati;
• 1940 - cutremurul din 10 noiembrie a provocat daune materiale si pierderi de vieti omenesti.
• 1940-1944 - in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in cadrul efortului de lupta al Puterilor Axei, au fost aduse puternice unitati militare pentru pazirea zonei petrolifere, au fost militarizate uzinele iar liceul de fete " Julia Hasdeu " a fost transformat in spital militar;

dupa razboi, Campina a devenit putin cate putin ceea ce este astazi : una dintre cele mai frumoase si prospere asezari din Romania;

• 1994 - prin decret guvernamental, Campina a devenit municipiu.

SURSA: www.primariacampina.ro