Romania locurilor frumoase

Castelul Filipescu Kretzulescu (Conacul Filipescu)

Castelul Filipescu Kretzulescu (Conacul Filipescu), Drajna

Castelul a fost construit pe un teren locuit inca din epoca bronzului. Primul mare proprietar al mosiei Drajna a fost marele capitan si cronicar Constantin Filipescu-Margineanu, nepotul domnitorului Serban Cantacuzino. Nepotul acestuia, Nicolae Filipescu, a construit biserica Sf. Alexandru din satul Drajna de Jos. Dupa moartea tatalui, timp in care mosia este pradata de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drajneanul (1787-1856) reface singur domeniul familiei sale.
In timpul lui Alexandru Filipescu s-au inceput zidurile care inconjoara curtea, fiind turnate sase tunuri din bronz cu monograma sa. in aceasi perioada se reface si conacul cel mare, o cladire cu trei nivele, decorata in interior dupa stilul occidental. Acest stil a fost impus de prietenul boierului, artistul francez Charles Colson. Biserica conacului poarta hramul "Sfantul Alexandru", fiind pictata de I. Vintilescu. in capela se afla cavoul familiei, acoperit cu un bloc de marmura. Alexandru Filipescu a infiintat si o vasta biblioteca, aducand cu el valoroase carti de la Paris. Find un pasionat sculptor, boierul a realizat mai multe obiecte de arta care se pastreaza in saloanele castelului. (printre care cateva candelabre de abanos si marmura). Castelul era construit pe trei nivele (parter si doua etaje), avand douazeci si sapte de camere si alte utilitati, printre care si o pivnita enorma la subsol. La parter se gaseau si camerele oaspetilor mobilate cu lemn masiv de nuc. O atentie deosebita era acordata salii de arme care includea bogate colectii. Pe timp de iarna conacul nu putea fi locuit. Alexandru Filipescu a construit un "conac de iarna", cu ziduri groase si calduroase, format din sase camere si un hol. Pe timpul iernii intrega familie se muta in camerele acestei constructii. Palatul a trecut in posesia familiei Kretzulescu in anul 1854, cand fiica lui Alexandru Filipescu se va casatori cu Aga Constantin Kretzulescu. inteaga mostenire a mosiei , dar si a casei Kretzulescu din Bucuresti, ramane in posesia Elenei Kretzulescu. Toate eforturile de refacere a castelului de la Drajna si a cladirilor anexe au fost zadarnice odata cu cutremurul din 1914. Pagubele au fost imense, aproape jumatate din castel fiind ruinat. in anul 1915 Elena Kretzulescu va incepe, impreuna cu fiul sau Dumitru Warthiadi, renovarea castelului, respectand vechiul plan al conacului. Castelul a fost dotat cu bai moderne, apa curenta, curent electric etc. Evenimentele istorice au afectat mosia de la Drajna. Mai intai, castelul a fost ocupat de trupele germane (1916), apoi a fost jefuit de trupele sovietice (1945). In urma acestei devastari de bunurile de valoare (mobilier, tablouri, lustre de cristal etc), castelul a avut diferite functii precum sediul Gospodariei Agricole de Stat, orfelinat, camin de odihna pentru sportivi, sanatoriu TBC, destinatie pe care o are si in prezent.

Cine a fost Familia Filipescu?
Familia de boieri care a exploatat locuitorii din Drajna de Jos a fost Familia Filipestilor. Primul a fost Constantin Filipescu-Margineanu care a cumparat aici o sfoara de mosie de la Familia Pantazi. La 1702 se vorbeste de Maria Filipescu, sora lui Pana (II) Filipescu, urmand ceilalti boieri din aceasta familie:
- Dumitru din Cepturi, mare logofat si mare vistiernic al Tarii Romanesti pe timpul lui Mihai Viteazul, casatorit cu Calea (fiica banului Toma din Pietrosani, nepoata lui Harvat, mare logofat),
- Staico din Cepturi, spatar al Tarii Romanesti,
- Dumitrascu Filipescu, mare stolnic al Tarii Romanesti,
- Pana Filipescu, mare spatar al Tarii Romanesti,
- Constantin Filipescu-Margineanu, nepotul domnitorului Serban Cantacuzino, capitan al Tarii Romanesti si scriitor sub pseudonimul "Constantin Capitanul",
- Grigore Filipescu, mare clucer al Tarii Romanesti,
- Pana (II) Filipescu, mare ban al Tarii Romanesti, casatorit cu Anica Campeanu,
- Nicolae Filipescu, mare vornic si mare logofat al Tarii Romanesti, casatorit cu Smaranda Sturdza,
- Alexandru Filipescu - Drajneanul (1787-1856), caminar al Tarii Romanesti, se casatoreste cu Aga Constantin Kretzulescu
- Maria Filipescu, se casatoreste cu Constantin Kretzulescu (mare clucer al Tarii Romanesti)
- Elena Filipescu - Kretzulescu, se casatoreste cu generalului Panait Warthiadi
- Dumitru Warthiadi a locuit in Bucuresti, pe strada Mendeleev nr. 26, unde, in aceeasi curte cu casa tatalui sau, a construit in anul 1934, o casa pe trei nivele pentru cei trei copii ai sai, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. in actualitate numai etajul I se mai afla in proprietatea familiei nepoatei lui Dumitru Warthiadi, iar casa batraneasca se ruineaza inexorabil, victima a neglijentei.
Dumitru Warthiadi a fost ultimul boier, pe care l-au cunoscut si batranii satului, el fiind cel ce a restaurat Castelul Filipescu si a administrat Moara de apa din Drajna de Jos.

In ciuda numeroaselor distrugeri si apoi refaceri, castelul boierilor Filipescu, renovat de Elena Kretzulescu, reprezinta una dintre putinele resedinte boieresti din Tara Romaneasca care s-a pastrat pana in zilele noastre. Povestea acestei ilustre familii a fost descrisa de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, fiul Elenei Kretzulescu, in cartea sa intitulata "Istoria castelului din Drajna, a regiunii inconjuratoare si a familiei ce-l stapaneste de peste 300 de ani" (1957).

Localizare Castelul Filipescu Kretzulescu (Conacul Filipescu)

Scrie review Castelul Filipescu Kretzulescu (Conacul Filipescu)

Ai vizitat Castelul Filipescu Kretzulescu (Conacul Filipescu)? Poate ne povestesti si noua.

Nota: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Verificare: (numai litere)
* toate campurile sunt obligatorii